Iranul ar urma să respingă o propunere formulată de SUA, prin care republica islamică și-ar transfera stocul de combustibil nuclear într-o țară terță, precum Rusia, scrie presa internațională.
Propunerea este menită să împiedice Teheranul să își folosească rezervele de uraniu pentru a dezvolta o armă nucleară.
Chestiunea rezervelor nucleare iraniene este una dintre piedicile principale în calea unui eventual nou acord cu SUA.
Ea a fost abordată în cadrul discuțiilor inițiale, în mare parte indirecte, purtate în Oman, ai cărui reprezentanți au acționat ca intermediari între ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, și trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff.
Iranul susține că stocul de uraniu acumulat în ultimii patru ani ar trebui să rămână în țară sub supravegherea strictă a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică din cadrul ONU.
Conducătorii republicii islamice consideră că aceasta este o măsură de precauție pentru cazul în care o viitoare administrație americană s-ar retrage dintr-un eventual nou acord.
Însuși Donald Trump a procedat astfel în 2018, în primul său mandat, retrăgându-și țara din înțelegerea încheiată în 2015, ca urmare a negocierilor administrației lui Barack Obama.
Italia găzduiește următoarea rundă a discuțiilor privind Iranul
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a fost de acord să găzduiască următoarea rundă de discuții, sâmbătă, la Roma, într-o mișcare taxată drept o tentativă de a marginaliza la negocieri principalele puteri europene.
Situația este simetrică celei din 2015, când Italia s-a considerat exclusă din proces, Franța, Germania și Regatul Unit reprezentând atunci interesele europene la discuțiile cu Teheranul.
În prezent, Iranul negociază nu doar sub amenințarea unor sancțiuni suplimentare, ci și a unui potențial atac militar al SUA asupra facilităților sale nucleare.
Cu o economie în declin, Teheranul dorește să atragă investiții directe prin ridicarea sancțiunilor americane.
Președintele Trump a exclus până acum din discuții alte aspecte ale relației SUA-Iran, cum ar fi "comportamentul regional destabilizator" al Teheranului în regiune, într-o mișcare care a surprins Israelul.
Influența Iranului în regiune a fost slăbită de căderea dictatorului sirian Bashar al-Assad, de atacurile Israelului asupra grupărilor Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban și de atacurile SUA asupra rebelilor Houthi din Yemen.
Flota iraniană de export petrolier se confruntă, de asemenea, cu presiuni tot mai mari din partea SUA, notează The Guardian.
