"2014 a fost un an de agresiune, crize şi conflicte", a rezumat luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg, în contextul în care şefii diplomaţiilor urmează să abordeze conflictul din estul Ucrainei, acţiunile extrem de violente ale jihadiştilor în Irak şi Siria, dar şi retragerea definitvă a trupelor combatante aliate din Afganistan după 13 ani de război.
Pentru a răspunde acestor crize, şefii de state şi guverne NATO au decis în septembrie să creeze o forţă foarte reactivă, capabilă să se mobilizeze în 48 de ore, care urmează să devină operaţională în 2016.
Până atunci, un "batalion-test" urmează să fie înfiinţat la începutul lui 2015 de către Germania, Olanda şi Norvegia, cu scopul de a crea o "forţă interimară cu un nivel foarte ridicat de reactivitate", a anunţat Stoltenberg.
Aliaţii vor continua, în 2015, să pună în aplicare măsurile adoptate, pentru a asigura ţările baltice şi Polonia, îngrijorate de agresivitatea rusă, şi anume prin exerciţii într-un ritm susţinut, implicarea de cinci ori mai multe avioane în acţiuni de poliţie aeriană şi suplimentarea numărului de nave care să patruleze în Marea Neagră şi Marea Baltică.
Miniştrii se întâlnesc cu omologul lor ucrainean Pavlo Klimkin marţi dimineaţa şi urmează să autorizeze patru fonduri (15 milioane de euro) destinate modernizării armatei ucrainene.
