„Vom transmite cel mai puternic mesaj posibil Rusiei”, pentru ca Moscova „să înţeleagă cât de serioasă” este situaţia după „pretinsul” referendum din Crimeea, a spus Ashton, înaintea reuniunii miniştrilor de Externe din UE de la Bruxelles, potrivit AFP, citată de Mediafax.
Oficialul european a cerut din nou Rusiei „să înceapă dialogul cu autorităţile ucrainene şi să evite tensionarea situaţiei cât mai rapid posibil”.
Cu toate acestea, UE exclude orice fel de operaţiune militară. „Nu avem în vedere opţiuni militare, nu se pune problema unui război în Crimeea”, a subliniat William Hague, şeful diplomaţiei de la Londra.
Şefii diplomaţiilor din UE urmează să decidă sancţiuni specifice vizând oficiali ruşi sau ucraineni proruşi, printre care restricţii privind vizele şi blocarea conturilor din străinătate.
Lista persoanelor vizate se anunţă „restrânsă”, a anunţat, luni, ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, la sosirea la Bruxelles.
Lista ar urma să includă în special oficiali din Crimeea care au susţinut anexarea teritoriului la Rusia şi care au participat la organizarea referendumului.
„Trebuie să dăm dovadă de multă fermitate şi, în acelaşi timp, să găsim modalităţile de dialog, astfel încât să nu ne îndreptăm spre o escaladare”, consideră ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, o poziţie uşor diferită de cea exprimată de unii dintre colegii săi din UE.
Ministrul luxemburghez de Externe a subliniat că Rusia va „suferi”, deoarece acţiunea din Crimeea va provoca „o devalorizare a rublei”, o „izolare în Consiliul de Securitate al ONU” şi „chiar critici din partea partenerilor săi, printre care Armenia şi Kazahstan”.
Totuşi, Jean Asselborn a recunoscut că realitatea îi obligă pe europeni să ţină cont de rezultatele referendumului, care arată că peste 96% dintre alegători s-au pronunţat pentru alipirea peninsulei Crimeea la Rusia.
