Preşedintele guvernului autonom al Cataloniei Lluis Companys proclama, la 6 octombrie 1934, un ”stat catalan în cadrul unei Republici federale a Spaniei” inexistente, pentru a se preda după zece ore, în care au fost ucise zeci de persoane.
Atunci când a făcut această proclamaţie, partidele de stânga au declanşat o ”grevă generală revoluţionară” în semn de protest faţă de intrarea în Guvern a trei miniştri dintr-o coaliţie de partide de dreapta, CEDA, scrie news.ro.
”Catalani!”, striga el de la balconul Generalitat, sediul Guvrnului catalan, ”în acest moment solemn, în numele poporului şi Parlamentului, Guvernul pe care-l prezidez îşi asumă toate puterile în Catalonia, proclamă statul catalan al Republicii federale spaniole, iar în vederea stabilirii şi întăririi relaţiilor cu liderii protestului general împotriva fascimsului, îi invit să înfiinţeze în Catalonia Guvernul provizoriu al Republicii”.
Companys nu i-a consultat anterior pe liderii grevei generale, iar Republica a II-a nu era federală. Însă, o primă oară, fără să aştepte adoptarea Consituţiei în decembrie 1931, Catalonia, autoproclamată Republică, a încercat să se doteze cu un statut de autonomie care era compatibil doar cu un model de stat federal.
Guvernul de la Madrid a fost nevoit să poate negocieri dure pentru a se ajunge la competenţe acceptabile în noul stat unitar. Confruntările din acea noapte s-au soldat cu 46 până la 80 de morţi, potrivit istoricilor.
