"Nu este adevărat că Statele Unite şi Iranul au ajuns la un acord asupra unor negocieri bilaterale sau asupra vreunei întâlniri după alegerile americane" prezidenţiale şi legislative de la 6 noiembrie, a declarat Tommy Vietor, un purtător de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională (NSC).
"Vom continua să lucrăm la o soluţie diplomatică împreună cu Grupul 5+1. Am anunţat de la început că suntem pregătiţi pentru întâlniri bilaterale", a adăugat Vietor într-un comunicat.
"Preşedintele (Barack Obama) a spus în mod clar că va împiedica Iranul să se doteze cu o armă nucleară şi va face ceea ce este necesar pentru a atinge acest scop", a subliniat purtătorul de cuvânt al NSC, Cabinetul pentru Politică Externă al lui Obama.
New York Times, citând oficiali din cadrul administraţiei Obama sub acoperirea anonimatului, a scris sâmbătă că Statele Unite şi Iranul au ajuns la un acord în vederea participării la negocieri directe asupra programului nuclear al Republicii islamice.
Conform aceleiaşi surse, acest acord este rezultatul unor întâlniri secrete între cele două părţi, iar Iranul a insistat ca asemenea negocieri să aibă loc după alegerile de la 6 noiembrie.
Vietor, în dezminţirea sa, a anunţat că "obiectivul nostru a fost să impunem Iranului respectarea obligaţiilor sale, prin intermediul presiunii sancţiunilor". "Mingea este în tabăra iranienilor, altfel vor continua să fie afectaţi de sancţiuni devastatoare şi o presiune sporită", a avertizat el.
Aceste evoluţii intervin înainte cu două zile de ultima dezbatere, luni, între preşedintele democrat în exerciţiu Barack Obama şi adversarul său republican Mitt Romney, tocmai asupra unor probleme de politică externă.
Romney îl acuză pe preşedintele în exerciţiu de un eşec în dosarul iranian. În prezent "Iranul este cu patru ani mai aproape de bomba nucleară", a subliniat republicanul în cursul celei de a doua dezbateri televizate, marţi, în apropiere de New York.
În cadrul campaniei, Romney a declarat că este hotărât să împiedice Iranul să se doteze cu o "capacitate de elaborare a unei arme nucleare", o noţiune mai restrictivă decât cea a administraţiei actuale.
Iranul afirmă că programul său nuclear are scopuri paşnice, în timp ce occidentalii şi Israelul suspectează regimul islamic, care beneficiază de rezerve de petrol situate pe locul trei în lume ca importanţă şi de rezerve de gaze naturale situate pe locul secund la nivel mondial ca importanţă, că elaborează în secret bazele unui arsenal atomic.
Însă Washingtonul dă asigurări că este în măsură să afle când iranienii vor decide să treacă la o îmbogăţire a uraniului de care dispune la un nivel militar şi subliniază că este în continuare timp pentru o soluţie diplomatică, chiar dacă nu este vorba despre o perioadă nelimitată.
Negocierile asupra programului nuclear iranian, purtate până în prezent între Iran şi Grupul "5+1", alcătuit din Statele Unite, China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania, se află în impas.
Rusia a apreciat joi că noi negocieri directe între Teheranm şi reprezentanta celor şase mari puteri, Înaltul Reprezentat UE pentru Afaceri Externe Catherine Ashton, ar putea să aibă loc în noiembrie.
New York Times sublinia, în articolul său publicat sâmbătă seara pe site, că acordul evocat nu a fost finalizat încă şi că este posibil să nu fie finalizat. Potrivit surselor sale, negocierile au fost purtate cu apropiaţi ai numărului unu al ierarhiei iraniană, ayatollahul Ali Khamenei, dar că nimic nu permite să se poată spune că acesta şi-a dat acordul.