Alegerea cancelarului german Angela Merkel pentru preşedinte a trecut cu greu de votul din parlament, după trei runde de alegeri.
Autoritatea cancelarului a suferit o mare lovitură după rebeliunea în cadrul coaliţiei ce a respins de două ori candidatul său pentru funcţia de preşedinte.
Merkel spera la o victorie clară în alegerile prezidenţiale, după ce problemele economice din Grecia şi modul de abordare al Germaniei au afectat popularitatea guvernului.
În cele din urrmă, candidatul său, Christian Wulff, 51 de ani, a obţinut 625 de voturi în cadrul adunării parlamentare de 1244 membri.Un total de 623 de voturi erau necesare în primul sau al doilea tur.
În prima rundă, fostul guvernator al Saxoniei Inferioare şi vicepreşedinte al partidului lui Merkel, a avut cu 23 de voturi sub necesar, iar în a doua rundă- 8 voturi de o majoritate.
Regresul a provocat căderea acţiunilor germane şi a alimentat temerile de instabilitatea politică în cea mai mare economie din Europa.
Doar două din 13 alegeri prezidenţiale din 1949 au ajuns la a treia rundă, ultima dată în in 1994 cu alegerea lui Roman Herzog ca preşedinte al Germaniei unificate.
Alegerea lui Merkel a fost aproape de a fi depăşită de Joachim Gauck, 70 de ani, pastor protestant şi activist anti-comunist în fosta Germanie de Est, care a fost nominalizat de opoziţie. Gauck a câştigat 494 de voturi în ultima rundă.
După prima rundă, când a devenit evident că membrii coaliţiei ?au pierdut? 44 de voturi, cancelarul a cerut colegilor săi democrat-creştini, democraţilor şi liberalilor să o susţină.
Cum votul pentru runda doi era amânat a devenit evident că autoritatea lui Merkel a fost grav afectată.
Sprijinul pentru coaliţia lui Merkel a ajuns la un minim istoric.
Împreună, creştin-democraţii săi şi aliaţii liberali au 36 procente în sondajele de opinie, cu peste 12 procente mai mult decât la alegerile din septembrie.
Partidul Liber Democratic, care a intrat în guvern cu 14.6 procente sprijin anul trecut, are acum doar patru la sută, sub pragul electoral.
Antena3.ro
