Oamenii de ştiinţă, care studiază urşii polari din zona mării Beaufort (Alaska – nord), susţin că recordul de anduranţă este rezultatul schimbărilor climatice. Se ştie că urşii polari obişnuiesc să înoate între pământ şi bucăţi de gheaţă de pe mare, pentru a vâna foci. Însă cercetătorii spun că urşii polari trebuie să înoate mai mult acum din cauza topirii accentuate a gheţurilor, riscându-şi sănătatea şi perpetuarea speciei.
Studiul, publicat în revista Polar Biology, reprezintă prima dovadă că urşii polari (Ursus maritimus) pot înota pe distanţe atât de mari.
“Acest urs a înotat încontinuu timp de 232 ore şi 687 kilometri, prin ape care aveau temperaturi cuprinse între 2 şi 6 grade Celsius. Suntem entuziasmaţi de faptul că un animal care-şi petrece cea mai mare parte a timpului pe gheţari poate înota constant atât de mult şi într-o apă atăt de rece. Este o descoperire cu adevărat uimitoare”, a declarat zoologul George M. Durner.
Deşi urşii polari au mai fost observaţi în timp ce înotau, este pentru prima dată când cercetătorii au urmărit unul pe parcursul întregii călătorii.
Înotul memorabil a costat-o însă pe ursoaică: a pierdut o cincime din grăsimea corporală, iar puiul său nu a supravieţuit călătoriei. „Această călătorie a fost, pentru pui, pur şi simplu prea costisitoare din punct de vedere energetic”, a declarat cel care a condus cercetările.
Echipa de cercetători spune că, pe măsură ce gheaţa arctică se topeşte, urşii polari nu vor mai avea de ales. Ei vor trebui să înoate pe distanţe din ce în ce mai lungi, ceea ce îi va costa.
