Bulgarii sunt mai buni decât noi pân
ă şi la strânsul algelor. Vecinii no
ştri din sud au g
ăsit metoda ideal
ă pentru a-
şi p
ăstra plajele curate
şi frumos mirositoare. Au montat plase de colectare a algelor, care astfel nu mai ajung pe
ţărm. Noi nu suntem în stare s
ă facem asta.
Şi nici nu intuim poten
ţialul comercial al vegeta
ţiei marine.
La Mamaia, c
ăldura din ultimele zile a f
ăcut ca algele s
ă se înmul
ţeasc
ă peste m
ăsur
ă, iar curen
ţii le-au adus la mal. În câteva zile s-au adunat zeci de tone
şi, cum nimeni nu le-a adunat, au început s
ă putrezeasc
ă.
Conform biologilor, nordul litoralului este cel mai afectat, din cauza reliefului. Acolo, fundul mării este plat, iar algele se pot desprinde mai uşor.
Soluţii pentru problema algelor se găsesc, exemplul vecinilor de la sud este cât se poate de concludent. Pe litoralul bulgar au fost montate plase de protecţie, care nu permit algelor să ajungă la mal. Pe lângă faptul că varianta plaselor este mai puţin costisitoare decât strângerea algelor de pe plajă cu utilaje, turiştii nu sunt deranjaţi în niciun fel de alge. Mai mult decât atât, multe companii farmaceutice sunt interesate să cumpere algele, dar, cum în România s-au lovit de birocraţie, au ajuns să le cumpere de la bulgari.
Munte de alge greu cât 200 de avioane. La vecinii bulgari nu sunt nici alge, nici plaja nu miroase. E drept, ei sunt
şi mai noroco
şi, nu doar prev
ăz
ători.
Şi-au pus plase, dar
şi relieful subacvatic îi ajut
ă. Alegele se prind mai bine de fundul m
ării
şi nu mai ajung pe mal.