Recomandare din top articole
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, a discutat, joi, cu noul ministru de Externe al Iranului, Abbas Araqchi, despre „necesitatea detensionării şi moderaţiei” pentru a dezamorsa tensiunile regionale, informează vineri EFE, potrivit Agerpres.
„Am vorbit cu noul ministru de externe al Iranului, @araqchi, despre perspectivele unui angajament reînnoit în toate problemele de interes reciproc, inclusiv nevoia de detensionare şi reţinere, încetarea cooperării militare cu Rusia împotriva Ucrainei şi neproliferarea nucleară”, a scris Borrell pe X.
„Dialogul critic este esenţial pentru dezamorsarea tensiunilor regionale”, a adăugat şeful diplomaţiei europene după conversaţia cu ministrul iranian de Externe.
Parlamentul de la Teheran a dat miercuri votul de încredere tuturor miniştrilor propuşi de preşedintele Iranului, reformistul Masud Pezeshkian. În viziunea şefului statului, este un guvern de unitate cu membri conservatori şi moderaţi, dintre care se remarcă Abbas Araqchi.
Citește și
Abbas Araqchi are o bogată carieră diplomatică şi a fost ministru adjunct de Externe în guvernul din timpul fostului preşedinte Hasan Rohani (2013-2021), perioadă în care a fost şi negociatorul-şef în negocierile nucleare cu puterile mondiale care au dus la convenirea acordului din 2015.
Cu reputaţia unui personaj dur, dar calm, diplomatul în vârstă de 61 de ani are provocarea de a realiza o apropiere de ţările occidentale şi de a încerca să revigoreze acordul nuclear din 2015 şi să ridice sancţiunile împotriva ţării sale, aşa cum a promis preşedintele Pezeshkian în timpul campaniei electorale.
În acelaşi timp, numirea lui Araqchi are loc într-un moment de tensiuni enorme în Orientul Mijlociu, în care se aşteaptă răspunsul Iranului faţă de Israel după asasinarea liderului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, la Teheran.
Citește și
Recomandare din top articole
După aprobarea guvernului, preşedintele Pezeshkian se confruntă în prezent cu provocarea de a guverna ţara într-un moment complex, de mari tensiuni naţionale şi internaţionale, marcat de nemulţumirea populaţiei din cauza lipsei de libertăţi şi a situaţiei economice precare, de conflictul din Fâşia Gaza şi relaţie proastă cu Occidentul ca urmare a sprijinului regimului de la Teheran pentru Rusia.
