Noul plan de austeritate al guvernului spaniol nu a câştigat încrederea investitorilor, ceea ce reprezintă un pericol nu doar pentru Spania ci pentru întreaga Uniune, iar guvernele europene trebuie să îşi schimbe strategia până nu este prea târziu.
Emisiunea de obligaţiuni efectuată miercuri de Spania a fost primul verdict pentru bugetul Spaniei şi nu este favorabil. Cererea a fost slabă, preţul a scăzut, iar randamentul pentru titlurile cu maturitate de 10 ani a atins 5,7%, cel mai ridicat nivel din acest an.
Problema nu este că planul de austeritate este prea timid. Dimpotrivă, la ordinul UE, Spania promite cel mai drastic program de consolidare bugetară cu care s-a confruntat probabil vreo ţară europeană.
Noul plan prevede reducerea deficitului bugetar de la 8,5% din PIB anul trecut la 5,3% în 2012. În condiţiile în care economia este deja în declin, este nevoie de o reducere a cheltuielilor echivalentă cu 4% din PIB, în timp ce rata şomajului se află deja la 23%.
Spania a depăşit anul trecut ţinta deficitului bugetar pentru că autorităţile regionale nu şi-au respectat obiectivele, în timp ce creşterea economică a fost sub aşteptări.
Situaţia este probabil să se repete, pentru că austeritatea excesivă frânează creşterea economică, ceea ce duce la noi împrumuturi, în pofida eforturilor guvernului. Astfel, cu cât guvernul reuşeşte să reducă cheltuielile publice, cu atât este mai nefavorabilă perspectiva de creştere economică şi cea referitoare la datoriile publice.
Rata şomajului este de 23%, dar în rândul tinerilor atinge 50%, iar eforturile guvernului de reformare a pieţei muncii cu greu pot fi susţinute de populaţie într-o perioadă de recesiune.
Economia Greciei este mică, dar cea a Spaniei este a patra ca mărime din zona euro. Dacă Spania se va prăbuşi, va trage după ea şi mecanismele de protecţie, încă firave, ale UE.
Spania nu poate depăşi criza fără sprijinul partenerilor europeni, care, în propriul lor interes, ar trebui să permită o consolidare fiscală moderată şi să susţină în paralel creşterea economiei ţării.
Pentru aceasta este nevoie de susţinerea creşterii economice la nivelul întregii UE, inclusiv o politică fiscală mai relaxată în Germania şi o politică monetară de susţinere din partea BCE.
