Doliul în vreme de coronavirus cere de la muribunzi și rudele lor ceva de neimaginat. Nu pot și nu au voie să-și ia bun rămas unii de la alții. Nici în spitale și nici în căminele de bătrâni. Ultima suflare este înregistrată digital. Nimeni nu ține mâna omului care moare.
Relatarea scrisă de ziarista italiană Francesca Borri este înfiorătoare. „La Bergamo se moare în singurătate. Tot în solitudine se petrece și înmormântarea, în timp ce un preot dă binecuvântare sicriului pe care este pus un telefon mobil, astfel încât să poată auzi ceva și familia”, a scris reportera în ziarul italian „Il Fatto quotidiano”.
Şi preoţii sunt extrem de marcaţi de durerea care se adânceşte cu fiecare zi în sufletul tuturor.
„Cunosc mulți oameni care nu au putut să-și ia bun rămas de la tatăl sau de la mama care a decedat”, spune cu întristare episcopul de Bergamo, Francesco Beschi, într-un interviu oferit recent săptămânalului Die Zeit
Episcopul a rostit în cimitirul din Bergamo o rugăciune pentru localnicii răpuși de coronavirus, câteva mii, dar și pentru rudele lor care nu au putut să-și ia rămas bun de la cei decedați.
"Nu avem voie să-i lăsăm singuri cu durerea lor pe cei care văd cum dispar în neant cei dragi".
Cel puţin 60 de psihologi și câteva firme de pompe funebre din Madrid oferă cosultanță familiilor îndoliate, răspunzând la întrebări și temeri prin e-mail.
