„Trebuie să spun că situația se schimbă dramatic. Sunt mișcări care au loc zilnic de-a lungul întregii linii a frontului”, a declarat președintele Rusiei, Vladimir Putin, la conferința de presă de la sfârșitul anului din decembrie. În estul Ucrainei, mașina de război a Moscovei avansează kilometru cu kilometru în Donbas, cucerind orașe și sate, scrie BBC. Rusia câștigă teren mai repede decât oricând de când și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022, în ciuda atacurilor în număr record ale Kievului. Pe măsură ce invazia ajunge la sfârșitul celui de-al treilea an, la un cost estimat de un milion de oameni, uciși sau răniți, Ucraina pare să piardă.
Unii civili ucraineni fug înainte ca războiul să ajungă la ei. Alții așteaptă până când obuzele ajung să explodeze lângă ei înainte de a-și împacheta lucrurile și de a pleca spre vest.
Se întâmplă în contextul în care Donald Trump este pe punctul să preia conducerea la Casa Albă. Pare a fi un punct de cotitură. Ar putea 2025 să fie într-adevăr anul în care acest conflict european devastator se va încheia în sfârșit - și dacă da, cum ar putea arăta finalul jocului?
„Să vorbești despre negocieri este o iluzie”
Promisiunea lui Trump de a pune capăt conflictului în termen de 24 de ore de la preluarea mandatului este o declarație de o grandomanie care îl caracterizează.
„Numărul tinerilor soldați morți care zac pe câmpurile de luptă este uluitor. Este o nebunie ce se întâmplă”, a spus el.
Noua administrație americană se confruntă cu două provocări, potrivit lui Michael Kofman, analist Carnegie Endowment for International Peace. „În primul rând, ei vor moșteni un război aflat pe o traiectorie negativă, și, în al doilea rând, această moștenire vine fără a avea idee despre cum ar putea inversa tendința”.
Președintele ales al SUA a oferit câteva indicii în timpul interviurilor recente despre modul în care intenționează să abordeze războiul. El a declarat pentru Time Magazine că nu este „foarte de acord” cu decizia administrației Biden, din noiembrie, de a permite Ucrainei să tragă rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA către ținte din interiorul Rusiei. „Doar intensificăm acest război și îl înrăutățim”, a spus el.
În 8 decembrie, întrebat de NBC News dacă Ucraina ar trebui să se pregătească pentru mai puțin ajutor, a răspuns: „Probabil, sigur”.
Deocamdată, oficialii ucraineni resping orice discuție despre presiuni sau sugestia că sosirea lui Trump înseamnă neapărat că discuțiile de pace sunt iminente.
„Se vorbește mult despre negocieri, dar asta este o iluzie. Niciun proces de negociere nu poate avea loc, deoarece Rusia nu a fost obligată să plătească un preț suficient de mare pentru acest război”, spune Mihailo Podolyak, consilier al președintelui Zelenski.
„Exercițiul de strategie” al lui Zelenski
Zelenski se poziționează ca genul de om cu care Trump poate face afaceri. Liderul ucrainean s-a grăbit să-l felicite pe Trump pentru victoria sa electorală și a trimis înalți oficiali să se întâlnească cu echipa președintelui ales.
FOTO: BBC
Cu ajutorul președintelui Franței Emmanuel Macron, Zelenski și-a asigurat și o întâlnire cu Trump atunci când cei doi au vizitat Parisul pentru redeschiderea catedralei Notre Dame.
„Ceea ce vedem acum este un exercițiu de strategie foarte inteligent al președintelui Zelenski”, a declarat fostul său ministru de externe Dmytro Kuleba, la Consiliul pentru Relații Externe al SUA în decembrie.
„Deoarece Trump nu a explicat pe deplin cum va proceda, ucrainenii încearcă să-i sugereze câteva idei pe care le poate prezenta ca fiind ale sale”, spune Orysia Lutsevych, șefa Forumului Ucraina de la Chatham House.
Planul Victoriei: cum s-ar putea finaliza războiul
Chiar înainte de alegerile din SUA, existau indicii că Zelenski căuta soluții ca să prezinte Ucraina atractivă ca viitor partener pentru un președinte ales precum Trump. Ca parte a „Planului său de victorie”, dezvăluit în octombrie, Zelenski a sugerat că trupele ucrainene ar putea înlocui forțele americane în Europa după încheierea războiului cu Rusia. Și a oferit perspectiva investițiilor comune pentru exploatarea resurselor naturale ale Ucrainei, inclusiv uraniu, grafit și litiu.
Dar alte elemente ale Planului de Victorie al liderului ucrainean cum ar fi apartenența la NATO nu e pe placul aliaților Kievului, deși pentru Kiev, aceasta este singura modalitate de a garanta supraviețuirea viitoare a țării, împotriva Rusiei. Asta, în ciuda faptului că în iulie anul trecut s-a discutat că Ucraina se află pe „o cale ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”. Doar că alianța este divizată, SUA și Germania nefiind încă în favoarea lansării unei invitații.
Președintele Zelenski a spus că ar accepta și o ofertă de aderare care ar viza doar teritoriile aflate sub controlul Kievului. Dar, a adăugat el, nu fusese încă făcută o astfel de ofertă.
Poziția șubredă a Kievului
Dacă nu NATO, atunci cine? „Este esențial să avem garanții solide, legale și practice”, a declarat în 12 decembrie Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui Zelenski. Numai că trecutul recent al Ucrainei, a mai spus el, a lăsat o moștenire amară. „Din păcate, din experiența noastră, toate garanțiile pe care le aveam înainte nu au dus la securitatea noastră”.
Fără mecanisme concrete precum conceptului din articolul 5 din tratatul fondator al NATO, observatorii se tem că nimic nu va împiedica un alt atac rus.
„Zelenski înțelege că nu poate avea loc doar o încetare a focului. Ar fi o sinucidere ca el să accepte o încetare a focului fără a i se garanta protecția Ucrainei”, spune Orysia Lutsevych.
În forumurile europene, experții au căutat modalități prin care Europa ar putea să își asume această responsabilitate grea. Propunerile au inclus desfășurarea forțelor de menținere a păcii în Ucraina (prezentată pentru prima dată de Macron în februarie anul trecut) sau implicarea Forței comune conduse de britanici, care reunește forțe din opt țări nordice și baltice, plus Țările de Jos.
Dar analistul Michael Kofman este sceptic. „Garanțiile de securitate care nu implică SUA ca garant sunt inutile”. „Ce alternativă ar putea exista? Nu există alternative astăzi”, spune la rândul său Podolyak.
Marea Britanie, Biden și rolul Occidentului
În absența unui acord privind viitorul pe termen lung al Ucrainei, aliații săi fac tot posibilul pentru a-și consolida apărarea. În decembrie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că „totul” este analizat, inclusiv ca Ucraina să primească sisteme suplimentare de apărare aeriană pentru a-și proteja infrastructura energetică atacată sistematic de ruși.
În condițiile în care Ucraina continuă să se confrunte cu o lipsă gravă de forță de muncă specializată, secretarul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că guvernul ar fi dispus să trimită trupe britanice în Ucraina pentru a ajuta la antrenament.
La rândul său, Joe Biden pare hotărât să ofere Ucrainei cât mai multă asistență militară aprobată de Congres înainte de încheierea mandatului.
Aliații Kievului au continuat să impună sancțiuni Rusiei, în speranța că economia s-ar prăbuși. A fost frustrant că sancțiunile nu și-au atins scopul, a declarat sub protecția anonimatului o sursă din Congresul SUA.
Dar indicatorii recenti sunt din ce în ce mai alarmanți pentru Kremlin. Economia Rusiei se confruntă cu rate ale dobânzilor de 23%, inflație de peste 9%, o rublă în scădere și încetinire a creșterii economice prognozată în 2025.
„Sancțiunile au efect”, a spus el în timpul conferinței de presă de la sfârșitul anului, „dar nu au o importanță esențială”, a fost replica lui Putin.
Pe lângă pierderile uluitoare ale Rusiei pe câmpul de luptă – oficialii occidentali estimează că Moscova pierde în medie 1.500 de oameni, uciși și răniți, în fiecare zi – costul acestui război l-ar putea însă îndrepta pe Putin spre masa negocierilor.
Întrebarea e însă cât teritoriu și câți oameni va mai pierde Ucraina să se ajungă la acel punct.
