BCE a anunţat, vineri, că reduce pragul de rating şi relaxează criteriile de acceptare a anumitor tipuri de colateral, pentru a facilita băncilor cu probleme, în special celor spaniole, accesul la operaţiunile de lichiditate ale instituţiei.
Astefl, Consiliul Guvernator al BCE a extins gama de active eligibile drept colateral şi a redus ratingul minim necesar.
BCE va accepta, de acum, valori mobiliare bazate pe pachete de credite ipotecare rezidenţiale şi pachete de împrumuturi către întreprinderi mici şi mijlocii, cu rating cel puţin "BBB-" din partea Standard & Poor's. Prima de risc asociată acestor tipuri de colateral va fi de 26%. Anterior, ratingul minim acceptat pentru astfel de active era "A-".
Împrumuturile auto, activele de leasing şi consumer finance, dar şi creditele ipotecare comerciale vor fi acceptate începând de la ratingul "A-" de la Standard & Poor's, cu o primă de risc de 16%.
Activele bazate pe credite ipotecare comerciale cu un rating de cel puţin "BBB-" de la S&P vor avea o primă de risc de 32%.
Decizia ar putea creşte riscurile asumate de banca centrală, iar Bundesbank s-a poziţionat deja împotrivă, criticând măsura.
"Adoptăm o poziţie critică. Nu vom accepta nimic din ceea ce nu trebuie să acceptăm (în privinţa colateralului - n.r.)", a declarat purtătorul de cuvânt al Bundesbank Michael Best, citat de Bloomberg.
Comentariile Bundesbank subliniază divergenţele profunde din zona euro, unde politicienii nu reuşesc să convină o strategie de soluţionare a crizei care ameninţă să rupă uniunea monetară.
BCE, sub coordonarea preşedintelui Mario Draghi, înceracă să introducă măsuri adaptate noilor mutaţii ale crizei, în timp ce banca centrală a Germaniei pune accent pe pericolul reprezentat de adoptarea unor politici "neortodoxe" care ar aduce riscul unor noi pierderi din banii contribuabililor.
"Este jocul obişnuit: BCE trebuie să facă ceva pentru a preveni o criză de lichiditate, iar Bundesbank nu este foarte mulţumită. Criticile Bundesbank nu contracarează exhaustiv măsurile BCE, dar este posibil să le facă mai puţin eficace", comentează Holger Schmieding, economistul şef al Berenberg Bank Londra.
Relaxarea criteriilor de acceptare de colateral la BCE dă naştere unui nou front în disputele dintre liderii europeni privind strategia anticriză, la mai puţin de o săptămână înaintea summit-ului UE din 28-29 iunie.
Premierul italian Mario Monti a declarat că negocierile de săptămâna viitoare trebuie să se încheie cu succes, pentru a nu risca ieşirea masivă a investitorilor de pe piaţa obligaţiunilor de stat din zona euro.
Germania se fereşte să accepte prea multe riscuri în privinţa sprijinirii statelor aflate în dificultate înainte ca acestea să-şi echilibreze bugetele şi să recapitalizeze băncile.
Franţa şi Italia insistă pentru adoptarea unei "game mai largi" de măsuri anticriză, adică tocmai ideile respinse de Berlin, precum asumarea unui rol mai agresiv din partea BCE, introducerea obligaţiunilor comune la nivelul zonei euro sau garantarea la comun a depozitelor bancare.
Dezbateri aprinse au avut loc în ultimii doi ani şi în Consiliul Guvernator al BCE. Banca centrală a Germaniei s-a pronunţat, acum doi ani, împotriva deciziei fără precedent a BCE, atunci sub conducerea lui Jean-Claude Trichet, de a interveni direct pe pieţele secundare de obligaţiuni pentru a împinge în jos costurile de finanţare ale statelor aflate în dificultate.
În final, Bundesbank a tolerat programul, care între timp a fost în mare parte suspendat şi calificat drept ineficace de mai mulţi oficiali BCE.
În luna februarie, preşedintele Bundesbank Jens Weidmann i-a scris lui Draghi pentru a-l avertiza de riscurile asumate de BCE prin operaţiunile de refinanţare pe trei ani, în cadrul cărora băncile din zona euro au tras peste 1.000 miliarde euro. Sistemul Target2 al BCE, care calculează datoriile dintre băncile centrale din zona euro, a indicat că creanţele Bundesbank au crescut puternici, Germaniai contribuind abundent la finanţarea statelor cu probleme. Banca centrală germană a mai blocat în acest an o măsură de relaxare a criteriilor pentru colateralul acceptat la operaţiunile de finanţare.
Draghi consideră că banii injectaţi de BCE în sistemul bancar au prevenit "o criză mai serioasă a creditelor, posibil probleme mai serioase".
