Costul unei armate consolidate, numărul recuţilor şi impactul asupra misiunilor în străinătate sau de salvare în caz de catastrofe naturale au fost principalele mize ale dezbaterii, pe fundalul problemei centrale, şi anume care sunt implicaţiile în ceea ce priveşte neutralitatea Austriei.
Între ţările din cadrul Consiliului Europei, în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia există, în continuare, serviciu militar obligatoriu, pe bază de recrutare. Franţa a trecut la o armată profesionistă încă din 1996, exemplu urmat, în ultima perioadă, de alte ţări europene, inclusiv Germania, în 2011.
Austria are 55.000 de militari, un număr care ar trebui să fie păstrat odată cu reforma, insistă Ministerul Apărării. În fiecare an, 22.000 de austrieci efectuează un serviciu militar de şase luni.
Dezbaterea publică se desfăşoară, în mod paradoxal, invers. Social-democraţii din cadrul SPÖ, istoric favorabili serviciului militar obligatoriu, se pronunţă, de această dată, cu doar câteva excepţii, pentru o armată profesionistă. Invers, democrat-creştinii din cadrul ÖVP, mai degrabă susţinători ai unei armate de profesionişti, apără serviciul pe bază de recrutare.
În contextul alegerilor legislative din octombrie 2013, această divergenţă în cadrul Guvernului de mare coaliţie, aflat la putere în Austria de la sfârşitul lui 2008, se regăseşte şi la nivelul opiniei publice.
Austria este angajată de mult timp în cadrul misiunilor ONU de menţinere a păcii, în special în fosta Iugoslavie (Kosovo şi Bosnia) şi în Orientul Mijlociu (Liban şi Golan).
Potrivit ultimelor sondaje, susţinătorii menţinerii serviciului militar obligatoriu ar înregistra un avans de zece puncte.
Aproape 6,3 milioane de austrieci sunt chemaţi să voteze duminică. Secţiile de votare s-au deschis la ora 6.00 GMT (8.00, ora României) şi se vor închide la ora 16.00 GMT (18.00, ora României). Primele estimări sunt aşteptate duminică seara.
