Austria nu dă un centimetru înapoi în problema Schengen: "Situaţia din Lampedusa arată că trebuie să securizăm frontierele externe"

Prezent la Consiliul JAI - Justiție și Afaceri Interne - de la Bruxelles, Karner (foto) a invocat criza migranților din insula italiană Lampedusa pentru a argumenta că problema migrației în Europa este extrem de gravă şi că trebuie luate măsuri dure pentru a combate fenomenul.

"Când vedem imaginile din Lampedusa, când vedem cât de mare este presiunea asupra Europei în ceea ce privește problema migrației ilegale, știm că trebuie să continuăm să lucrăm din greu și intens la acest pact privind azilul și migrația, pe care l-am adoptat aici la 8 iunie.

Trebuie să facem ceea ce am convenit, și anume, să securizăm mai bine frontiera externă a UE, (să implementăm) procedurile rapide la frontierele externe și cooperarea cu țările terțe sigure, deoarece acestea dau viață punctelor cheie ale acestui pact și pentru asta ne luptăm astăzi", a spus Karner.

Citește și: "România e o țară grozavă" | Nehammer, criticat de austrieci pentru votul negativ dat pentru aderarea în Schengen

Ce se întâmplă, de fapt, în Lampedusa

În ultimele săptămâni, mii de migranți au luat cu asalt țărmurile din Lampedusa - insulă italiană din Marea Mediterană - punând presiune maximă pe resursele și autoritățile locale.

Reporterii BBC au vizitat centrul pentru migranți de pe insulă și au relatat că mulți dintre cei ajunși acolo în urma unor traversări riscante, cu barca, pe Marea Mediterană, sunt bărbați din Africa Subsahariană și Orientul Mijlociu.

În ultimele luni, centrul a fost solicitat mult dincolo de capacitatea sa, de doar 400 de persoane.

Crucea Roșie italiană estimează că insula a găzduit cel puțin 10.000 de persoane nou sosite în urmă cu aproximativ două săptămâni, multe dintre acestea venind cu ambarcațiuni nesigure din Tunisia.

BBC mai notează că localnicii le-au împărțit migranților alimente, apă și haine, în timp ce aceștia se luptau să-și găsească un loc în interiorul centrului.

Situația din Lampedusa nu are, în mod factual, nicio legătură cu România și nu poate justifica opoziția guvernului de la Viena față de primirea țării noastre în spațiul de liberă circulație.