Serviciile secrete ruse aveau unele informaţii despre pregătirea unui atac terorist la Sankt-Petersburg, dezvăluie marţi cotidianul economic rus Kommersant, citând o "sursă demnă de încredere", potrivit postului de radio (de opoziţie) Eho Moskvî.
Ziarul rus nu precizează ce anume cunoşteau serviciile de informaţii ruse, dar se specifică faptul că "informaţiile de care acestea dispuneau erau departe de a fi complete".
Potrivit ziarului, serviciile au aflat despre pregătirea unui atentat de la un cetăţean rus, care se întorsese din Siria şi la întoarcere fusese reţinut de forţele de ordine. Kommersant scrie că el colaborase cu jihadişti din Statul Islamic şi îi "cunoştea pe unii membri ai unui grup de diversionişti trimis în Rusia" pentru acte de sabotaj.
De la el aflaseră serviciile secrete ruse câteva numere de telefon, dar punerea lor sub ascultare nu a dat rezultate semnificative - cartelele SIM nu au fost înregistrate pe "nume reale", iar conspiratorii nu indicau în discuţii "nume, ora, locul întâlnirilor".
După explozia de luni din metrou, serviciile secrete ruse au blocat aceste numere, "lipsind de comunicare" întregul grupul.
Luni, în timpul vizitei preşedintelui Vladimir Putin la Sankt-Petersburg, 'radicali extremişti' au încercat să comită un dublu atentat în metrou în două staţii foarte aglomerate din centrul oraşului de pe Neva, scrie Kommersant. În urma primei explozii, cel puţin 11 persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 50 au fost rănite, conform unui nou bilanţ, citat de ziarul rus. A doua bombă, ascunsă într-un extinctor, a fost dezamorsată înainte de a exploda, tocmai datorită blocării telefoanelor presupuşilor terorişti, mai scrie publicaţia menţionată.
Liderul partidului Rusia Justă, Serghei Mironov, a declarat luni că atentatul de luni reprezintă o "provocare" la adresa preşedintelui Vladimir Putin. Într-o declaraţie pentru Kommersant, Mironov a declarat că deocamdată este prematur să se vorbească despre vreo modificare a legislaţiei privind combaterea terorismului.
Cu toate acestea, opoziţia şi activiştii pentru drepturile omului cred că urmează o perioadă a strângerii şurubului de către autorităţi în ceea ce priveşte libertăţile şi drepturile omului, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut.
Unii sociologi, citaţi de Kommersant, afirmă că "nervozitatea va creşte în societate" după aceste atentate, dar că este prea devreme pentru a anticipa modul în care toate aceasta vor influenţa alegerile prezidenţiale din 2018.
