Parlamentul Armeniei a votat, miercuri, în favoarea lansării candidaturii țării la aderarea la Uniunea Europeană. O fostă republică sovietică și fostă aliată a Rusiei, Armenia a schimbat direcția de politică externă după ce regimul Putin a refuzat să-și onoreze angajamentul de a o proteja în fața Azerbaidjanului și a decis în favoarea intrării în blocul european.
Adoptat în a doua și ultima lectură cu 64 de voturi „pentru”, cele ale deputaților partidului puterii, și 7 „contra”, textul de lege cere guvernului armean să lanseze procesul de aderare la UE.
De aproape un an și jumătate, Armenia și-a înmulțit gesturile de sfidare la adresa Rusiei, aliată istorică ce i-a vândut multă vreme arme și care dispune în continuare de o bază militară pe teritoriul armean. Armenia îi reproșează regimului de la Kremlin lipsa sa de susținere în fața Azerbaidjanului, care a recucerit prin forță, în toamna lui 2023, întreaga regiune azeră populată majoritar de armeni, Karabah, controlată vreme de trei decenii de separatiști.
Trupele ruse de menținere a păcii desfășurate în Karabah nu au intervenit în timpul ofensivei azere, așa cum ar fi trebuit să o facă, pentru impunerea armistițiului încheiat la sfârșitul lui 2020. Atunci, Armenia și Azerbaidjan au încheiat un acord după un război de șase săptămâni. Recucerirea întregului Karabah de către Azerbaidjan a constrâns peste 100.000 de armeni să fugă de acolo, de teama unor represalii. De atunci, Armenai a început distanțarea de Rusia.
La sfârșitul lui ianuarie 2024, Armenia a aderat în mod oficial la Curtea Penală Internațională (CPI), în ciuda amenințărilor regimului rus, și este, acumm obligată să-l aresteze pe Vladimir Putin dacă acesta calcă pe teritoriul armean, în virtutea unui mandat de arestare emis de CPI împotriva acestuia.
O bază militară rusă permanentă se află în continuare pe teritoriul armean, la Ghiumri, iar guvernul țării rămâne membru al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianță militară sub controlul Kremlinului. În februarie 2024, premierul armean, Nikol Pașinian, a afirmat, însă, că Armenia a înghețat „de facto” participarea sa la această alianță. În luna iulie a aceluiași an, Armenia a găzduit exerciții militare comune cu SUA.
În martie anul curent, Armenia și Azerbaidjanul au anunțat că au convenit aspra unui „acord de pace”, pentru a pune capăt deceniilor de conflict dintre ele. Însă textul, rodul unor negocieri foarte lungi și complexe, în special asupra demarcării frontierelor, nu a fost încă semnat.
