Tezaurul cuprinde „oase arse şi ofrande valoroase din aur care au fost înfăşurate într-o ţesătură din fire de aur”, a precizat Diana Gergova, şefa echipei de arheologi care a efectuat săpăturile şi cercetător al culturii tracice la Institutul Naţional de Arheologie din Sofia.
O diademă ornată cu capete de leu şi de animale imaginare, brăţări, un inel cu un basorelief al lui Eros, zeul grec al iubirii şi al puterii creatoare, şi diverse podoabe din fire de păr de cal fac parte din comoara care aparţine geţilor, un trib tracic aflat în legături cu lumea elenistică.
„Sunt descoperiri uimitoare, din apogeul culturii geţilor. Din ceea ce am reuşit să ne dăm seama până acum, mormântul ar putea fi lgat de primul conducător cunoscut al geţilor, Cothelas”, a mai spus Gergova, potrivit Guardian.
Decoperirea a fost făcută în mormintele de Sveştari, descoperite în 1982 şi incluse în patrimoniul mondial UNESCO în 1985, scrie Mediafax.
Complexul funerar de la Sveştari la aproximativ 400 de kilometri de capitala Sofia.
„Descoperirea noastră ilustrează splendoarea acestui sit al geţilor, un trib care, prin ideile sale despre nemurirea sufletului, a influenţat triburi vest-europene, precum celţii. Triburile celte au lăsat urme ale trecerii lor prin sud-estul Europei, mai ales obiecte din ceramică”, a explicat Guergova.
Tracii erau conduşi de o puternică aristocraţie militară şi erau cunoscuţi pentru comorile lor de aur. Trăiau la întretăierea civilizaţiilor greacă şi romană, intrând în contact şi în conflict cu acestea până când au fost absorbiţi în cele din urmă în Imperiul Roman.
În ultimul deceniu, arheologii au descoperit mai multe artefacte în mormintele tracice şi au confirmat că nu aveau o limbă scrisă şi nici nu au lăsat înregistrări privind propria civilizaţie.
