Dezbaterea raportului este prevăzută la ora locală 16.30 (17.30, ora României). Documentul a fost întocmit de doi coraportori din Comisia pentru monitorizarea obligaţiilor şi angajamentelor asumate de către statele membre ale Consiliului Europei - socialista franceză Josette Durrieu şi conservatorul lituanian Egidijus Vareikis.
Josette Durrieu şi Egidijus Vareikis i-au scris preşedintelui Vladimir Voronin şi preşedintelui Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, cerând informaţii detaliate despre evenimentele postelectorale de la Chişinău, pe baza ?rapoartelor din partea unor organizaţii neguvernamentale şi din surse politice privitoare la încălcarea drepturilor omului, presupuse acte comise de poliţie în timpul evenimentelor din 6-8 aprilie" . Cei doi au solicitat informaţii complete despre evenimente, despre acţiunile poliţiei şi măsurile luate de autorităţile competente din R. Moldova pentru investigarea şi sancţionarea încălcărilor demonstrate ale drepturilor omului.
Proiectul de rezoluţie elaborat de cei doi raportori notează că procesul electoral din Moldova a fost marcat de mai multe vicii semnificative de procedură, că televiziunea de stat nu a făcut distincţie între acţiunile de serviciu ale oficialilor de stat şi activităţile lor de campanie, iar atmosfera de campanie a fost afectată de frecventele acuze de intimidare la adresa alegătorilor şi a candidaţilor, precum şi de folosirea necuvenită a resurselor administrative. Documentul notează însă că alegerile au fost considerate în general corecte de observatori.
Raportul regretă acţiunile violente din 7 aprilie, dar şi graba cu care preşedintele Vladimir Voronin a învinovăţit opoziţia şi România de lovitură de stat, scrie Newsin.
"În special preşedintele Voronin a afirmat că autorităţile române sunt implicate în organizarea revoltelor. În acest punct, suntem deosebit de îngrijoraţi în legătură cu grava degradare a relaţiilor dintre Moldova şi România", se arată în proiectul de rezoluţie, care detaliază măsurile luate de Chişinău împotriva României, între care expulzarea ambasadorului, introducerea vizelor sau restricţiile impuse libertăţii presei, mai ales celei române. Documentul aminteşte şi de reacţia "aspră" a Bucureştiului prin discursul rostit de preşedintele Traian Băsescu în Parlament, în care a anunţat simplificarea procedurii de obţinere a cetăţeniei pentru moldoveni.
"Dezaprobăm declaraţia preşedintelui Voronin care invocă implicarea directă a autorităţilor române în protestele violente. Este o acuzaţie foarte gravă, care nu poate fi făcută în mod public fără o investigaţie amănunţită. În acelaşi timp, considerăm că răspunsul autorităţilor române nu a fost adecvat şi a încins relaţiile dintre două ţări vecine şi mai mult în loc să calmeze tensiunile. Moldova şi România au o istorie comună complexă şi liderii ambelor ţări trebuie să dea dovadă de reţinere şi să se comporte într-o manieră responsabilă, timp în care evenimentele din 7 aprilie sunt investigate şi sunt stabilte toate faptele", spun autorii raportului, în opinia cărora ţările vecine, Ucraina, România, dar şi Rusia pot contribui la calmarea tensiunilor şi restabilirea dialogului politic, "cu respectarea integrităţii şi suveranităţii" R. Moldova.
Antena3.ro
