"Agresiunea rusă împotriva Ucrainei i-a făcut pe unii să ceară ca Alianţa Nord-Atlantică să fie mai bine pregătită pentru a contracara astfel de atacuri-surpriză. Sunt de acord în totalitate. De la început, eu am catalogat această criză ca fiind un semnal de alarmă pentru Alianţă şi pentru toţi cei angajaţi în favoarea unei Europe nedivizate, libere şi în pace", scrie Anders Fogh Rasmussen într-un editorial publicat în Financial Times.
"NATO nu este o entitate individuală. Este o alianţă de 28 de naţiuni suverane şi toate deciziile sunt luate prin consens. Uneori, acest lucru poate necesita timp sau poate genera frustrare. Însă, împreună, suntem mai puternici decât fiecare dintre noi individual. Iar acum ne confruntăm cu cea mai mare provocare de la sfârşitul Războiului Rece; mă aştept ca aliaţii să facă mai multe pentru securitatea noastră comună", adaugă secretarul general NATO.
"Încă de la căderea comunismului, NATO a depus eforturi pentru dialogul cu Rusia, sporind cooperarea şi îndreptându-se spre un parteneriat strategic. Însă reacţia Rusiei a fost să încalce regulile, să alimenteze conflictele în Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, să conteste ordinea internaţională axată pe reguli. Separatişti susţinuţi de Rusia sunt implicaţi în pierderea tragică a avionului companiei Malaysia Airlines. Acest tip de comportament a transformat lumea într-un spaţiu mai periculos şi mai imprevizibil", adaugă Rasmussen.
"NATO a avut o reacţie rapidă faţă de anexarea ilegală şi nelegitimă a Crimeei. Am suspendat cooperarea la nivel practic cu Rusia, păstrând însă deschise canalele de dialog. Am sporit cooperarea cu Ucraina. Am luat imediat măsuri pentru consolidarea capacităţilor de reacţie, mobilizând mai multe nave, mai multe avioane militare, efectuând mai multe exerciţii terestre. Aliaţii din cadrul NATO au dublat prezenţa avioanelor de vânătoare deasupra statelor baltice, lansând zboruri de supraveghere deasupra Poloniei şi României. Am trimis mai multe nave în Marea Neagră şi în Marea Baltică", aminteşte Rasmussen.
"O Rusie în ascensiune nu este singura provocare cu care ne confruntăm. Avem de-a face cu o serie de crize, începând din nordul Africii până în Orientul Mijlociu şi Caucaz. Astfel că, începând cu apărarea antirachetă, cu intensificarea capacităţilor de supraveghere şi cu exerciţiile comune, aliaţii din cadrul NATO depun eforturi pentru a se asigura că avem ce este necesar pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate ale secolului 21 şi pentru a menţine cea mai puternică alianţă militară din istoria omenirii. Când spunem că apărarea NATO se bazează pe principiul ?toţi pentru unul şi unul pentru toţi?, vorbim serios", a subliniat Rasmussen.
"Însă optimizarea capacităţii de reacţie necesită resurse şi o puternică voinţă politică. În ultimii cinci ani, aliaţii din cadrul NATO au redus bugetele apărării în medie cu 20%. Rusia a sporit bugetul apărării cu 50%. În timp ce Statele Unite şi unii aliaţi europeni, inclusiv Marea Britanie, au investit semnificativ pentru modernizarea forţelor militare, alte ţări trebuie să intensifice eforturile", insistă Rasmussen.
"În contextul în care economiile noastre au început să îşi revină, trebuie să inversăm tendinţa de reducere a bugetelor apărării. Acest lucru nu este uşor, dar este esenţial. În mod încurajator, unele ţări - precum Polonia, România şi statele baltice - au făcut deja paşi clari în această direcţie. Mă aştept ca viitorul summit să demonstreze că suntem pregătiţi să investim mai mult pentru a menţine puternice capacităţile noastre", afirmă secretarul general NATO.
"Acţiunile Rusiei nu trebuie ignorate. Există riscuri la adresa ordinii globale instituite după Războiul Rece. Alianţa Nord-Atlantică este mai necesară ca niciodată. Cu ocazia summitului din Ţara Galilor, suntem determinaţi să arătăm că Alianţa Nord-Atlantică are o atitudine serioasă", a încheiat Rasmussen.
Conform proiectului de rectificare prezentat de Ministerul român al Finanţelor, fonduri suplimentare de 400 de milioane lei vor fi acordate apărării.
