"Obiectivul primar era acela de a ucide tot Guvernul norvegian, inclusiv pe premier", a declarat extremistul de dreapta în a patra zi a procesului său.
Pe 22 iulie 2011, Breivik a parcat o camionetă plină cu 950 de kilograme de explozibil în faţa clădirii-turn cu 17 etaje ce adăposteşte în special sediul premierul laburist Jens Stoltenberg, care în momentul respectiv era în altă parte. Explozia a provocat moartea a opt persoane dintre angajaţi şi trecători.
Această clădire este "ţinta politică fixă cea mai atractivă din Norvegia", atât timp cât "nu există niciun magazin, nicio cafenea, nici civili în împrejurimi", a explicat el.
Aflând de la radio că acea clădire nu s-a prăbuşit şi că a fost înregistrată doar o victimă, Breivik a declarat că a considerat operaţiunea "un fiasco".
Extremistul de dreapta, care în prezent are 33 de ani, a mers ulterior pe insula Utoya, unde a deschis focul asupra a sute de tineri laburişti reuniţi pentru o tabără de vară, provocând 69 de morţi.
Procesul teroristului Anders Breivik a început luni, la Oslo, în Norvegia. Dacă judecătorii îl declară vinovat, acuzatul riscă până la 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă prevăzută de legea norvegiană la momentul faptelor pentru "acte de terorism".
Bărbatul are 33 de ani şi este un fost membru al partidului Laburiştilor din Norvegia.
Majoritatea victimelor au fost executate cu sânge rece, la o tabără de tineret a partidului social-democrat, pe o insulă de lângă Oslo. Breivik a motivat masacrul prin teama că Norvegia va fi cotropită de musulmani, cu ajutorul social-democraţilor.
O primă expertiză l-a declarat bolnav psihic, dar o a doua a stabilit că este destul de sănătos pentru a fi judecat. Norvegienii se tem că discursurile lui Breivik vor transforma procesul într-o tribună a opiniilor de extremă dreapta.
Procesul lui Breivik, în legătură cu cel mai sângeros masacru comis în Norvegia după cel de-al doilea război mondial, este unul de interes mediatic considerabil.
