Exporturile de petrol şi gaze naturale în valoare de 160 miliarde de dolari pe an ar putea reprezenta cea mai importantă armă a Rusiei în înfruntarea cu UE şi Statele Unite privind situaţia din Ucraina, deoarece Europa nu se poate lipsi de energia rusească, potrivit unei analize Bloomberg, citată de Mediafax.
În contextul referendumului convocat duminică în Crimeea privind aderarea la Federaţia Rusă, Washingtonul şi aliaţii săi europeni au puţine pârghii la dispoziţie prin care să poată descuraja intervenţia preşedintelelui rus Vladimir Putin în Ucraina, notează Bloomberg.
Ameninţările cu îngheţarea activelor şi interdicţia de a mai călători în UE pentru apropiaţii lui Putin nu au avut efecte semnificative la Moscova. Vineri, şase ore de discuţii între secretarul de stat al SUA John Kerry şi ministrul rus al Afacerilor Externe Serghei Lavrov s-au încheiat fără un acord.
Rusia este cel mai mare producător de petrol la nivel global şi a exportat în 2012, către Europa şi Statele Unite, petrol, carburanţi şi îngrăşăminte chimice bazate pe consumul de gaze naturale în valoare totală de 160 miliarde de dolari.
Într-adevăr, un embargo pe aceste exporturi ar priva guvernul rus de fonduri semnificative, însă consumatorii din Europa ar putea avea prea mult de pierdut, iar măsura s-ar putea dovedi ineficace, comentează pentru Bloomberg Jeff Sahadeo, directorul Institutului de Studii Europene, Ruse şi Euroasiatice din cadrul Universităţii Carleton.
"Pe termen scurt, ar fi foarte dificil de realizat şi nu este clar dacă ar afecta comportamentul Rusiei. Dacă Vestul joacă cartea sancţiunilor pe exporturile de energie, cel care clipeşte primul pierde", a explicat expertul.
Cancelarul german Angela Merkel, care supraveghează cea mai mare economie europeană şi cel mai mare partener comercial al Rusiei de pe continent, a declarat vineri că Germania este pregătită să suporte consecinţele economice ale unor sancţiuni împotriva Rusiei.
Analiştii băncilor Goldman Sachs, Bank of America şi Morgan Stanley anticipează că Europa nu va sprijini sancţiuni care ar presupune reducerea livrărilor de petrol şi gaze naturale din Rusia. În 2012, statele europene membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie au importat din Rusia 32% din necesarul de petrol, carburanţi şi îngrăşăminte chimice bazate pe cosumul de gaze naturale.
Anul trecut, 30% din consumul total de gaze naturale al UE, Turciei, Norvegiei, Elveţiei şi ţărilor balcanice a fost asigurat de Rusia, cea mai mare parte din acest volum tranzitând teritoriul Ucrainei, potrivit Departamentului pentru Energie al SUA.
Renunţarea la petrolul şi gazele ruseşti nu este o opţiune pentru Europa, consideră Marc Lanthemann, analist la Stratfor. Europa riscă repetarea scenariului din 2008, când a încercat fără succes să impună sancţiuni împotriva Rusiei pentru intervenţia din Georgia.
"Nu anticipăm să fie convenite sancţiuni semnificative", a afirmat analistul, precizând că cel mai probabil va fi vorba despre sancţiuni financiare împotriva băncilor ruseşti şi oligarhilor apropiaţi Kremlinului.
În timp ce rubla, grivna ucraineană, alte monede din regiune şi bursele de la Moscova şi Kiev au scăzut puternic în ultimele săptămâni, odată cu escaladarea crizei din Crimeea, preţurile petrolului şi gazelor nu au reacţionat la posibilitatea aplicării unor sancţiuni împotriva Rusiei.
"Partenerii noştri înţeleg că sancţiunile sunt un instrument contraproductiv", a declarat Lavrov după întâlnirea cu Kerry.
Preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, stagnează în jurul nivelului de 109 dolari pe baril începând din 6 martie, când adunarea regională din Crimeea a anunţat referendumul din această duminică.
Uniunea Europeană a plătit în 2012 un total de 156,5 miliarde de dolari pentru gaze naturale ruseşti, potrivit Centrului pentru Comerţ Internaţional, aflat sub umbrela Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Aşa-numitele "sancţiuni inteligente", precum interdicţia de a circula în UE sau îngheţarea activelor din străinătate, ar afecta stilul de viaţă al apropiaţilor lui Putin, ceea ce ar putea genera presiuni la Kremlin, consideră analiştii. Totodată, sancţiunile pe exporturile de energie ar putea avea efecte nedorite, precum creşterea preţurilor, şi ar putea da naştere la reacţii greu de anticipat din partea consumatorilor din Europa.
