Dat publicităţii joi, raportul "Chased away: Forced evictions of Roma in the Ile-de-France" (Goniţi: Evacuările forţate ale romilor în Ile-de-France), axat pe zona din jurul Parisului, relevă impactul negativ pe care îl au evacuările forţate asupra vieţii romilor nomazi şi eşecul autorităţilor franceze de a ţine cont de standardele internaţionale privind drepturile omului atunci când dispun aceste evacuări. "Noul guvern francez a luat nişte măsuri pozitive privind situaţia romilor nomazi.
Tonul şi abordarea s-au îmbunătăţit faţă de anii anteriori în care romii erau în mod deschis stigmatizaţi de către guvern. Cu toate acestea, practica evacuărilor forţate a continuat în acelaşi ritm alarmant ca înainte", a spus John Dalhuisen, director de programe pe Europa şi Asia Centrală la Amnesty International.
Cei mai mulţi dintre cei 15.000 de romi care locuiesc estimativ în Franţa provin din România, unii dintre ei fiind din Bulgaria. Aproape toţi pleacă din ţările de origine din cauza sărăciei cronice şi discriminării. În calitate de cetăţeni europeni, dar nu şi francezi, nu pot sta în Franţa mai mult de trei luni dacă nu au un loc de muncă sau nu pot dovedi că se pot întreţine singuri.
Totuşi, ca cetăţeni UE, chiar dacă sunt expulzaţi, rămân liberi să se întoarcă, şi mulţi au făcut acest lucru în repetate rânduri. În Franţa nu sunt suficiente locuinţe şi adăposturi pentru toţi cei care au nevoie, însă romii sunt vulnerabili în special la încălcări ale dreptului la o locuinţă adecvată, căzând aici, ca şi în restul Europei, victime ale prejudecăţilor şi discriminării.
