Statele Unite ale Americii sunt o democraţie reprezentativă încă din 1787, iar ca în orice democraţie care se respectă, alegerea reprezentanţilor se face în mod liber şi corect. Procesul american de vot, împărţit în alegeri primare şi alegeri generale, este însă unul complicat la prima vedere şi îi sperie chiar şi pe cetăţenii SUA. Procentul de alegători care se prezintă la vot este astfel mai scăzut decât în multe alte democraţii.
Condiţii de vot
Pe scurt, în SUA, pe lângă condiţia de a avea 18 ani împliniţi, votantul trebuie să se auto-înregistreze pentru a fi considerat eligibil, iar acest proces diferă de la un stat la altul. Mai mult, în cazul alegerilor primare, votantul trebuie să fie membru al partidului în care doreşte să aibă un cuvânt de spus. Prezenţa scăzută la urne este alimentată, probabil, şi de oboseala alegătorilor, aceştia fiind solicitaţi să voteze pentru un număr de peste un milion de mandate publice alese în toată ţara.
Ce votează
Asta pentru că votanţii nu aleg doar un preşedinte şi un vicepreşedinte la fiecare patru ani, ci, odată la doi ani, americanii îi aleg şi pe cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor SUA şi aproximativ o treime din cei 100 de membri ai Senatului SUA, aceştia din urmă deţinând mandate alternative de câte şase ani fiecare. La asta se adaugă, bineînţeles, alegerile locale, fiecare stat american exercitându-şi autoritatea în chestiunile care nu sunt rezervate administraţiei federale.
Alegerile primare
Cursa pentru Casa Albă începe cu o cursă în interiorul partidului, în care simpatizanţii unei grupări îşi desemnează candidatul pe care îl vor sprijini la alegerile prezidenţiale, prin intermediul unor alegeri preliminare sau a unor conferinţe locale. Cea mai recentă luptă s-a dat între Barack Obama şi Hillary Clinton, pentru obţinerea sprijinului partidului democrat în alegerile generale. În urma alegerilor primare, care se desfăşoară între lunile ianuarie şi iunie, partidele organizează convenţii naţionale în iulie, august sau septembrie în care se oficializează sprijinul pentru un anumit candidat.
Alegerile generale
Buletinul de vot al alegerilor generale poate să includă şi candidaţi independenţi, care câştigă accesul după ce fac dovada unui număr concret de semnături printr-o petiţie. În plus, în anumite state e posibil ca buletinul de vot să includă un loc unde poate fi scris numele candidaţilor care nu au fost nici nominalizaţi de partide şi nici nu s-au calificat prin petiţie. Astfel de candidaţi se numesc ?auto-nominalizaţi? şi e posibil să câştige din când în când alegerile pentru o funcţie publică. Alegerile generale pentru preşedinţia SUA se desfăşoară în ziua de marţi după prima zi de luni a lunii noiembrie.
Condiţii de înscriere pe liste
Chiar dacă printre ?auto-nominalizaţi? se regăsesc uneori şi nume precum Mickey Mouse, pentru a fi luaţi în seamă candidaţii trebuie să îndeplinească anumite condiţii de bază. Astfel, un candidat pentru preşedinţia SUA trebuie să fie născut pe tărâm american, să aibă cel puţin 35 de ani şi să fie rezident al SUA de cel puţin 14 ani. Un vicepreşedinte trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii, dar, conform celui de-al 12-lea Amendament la Constituţie, vicepreşedintele nu poate să fie din acelaşi stat american ca preşedintele.
Candidaţii pentru lista Camerei Reprezentanţilor trebuie să aibă cel puţin 25 de ani, să fie cetăţeni americani de şapte ani şi să fie rezidenţi legali în statul unde candidează. De partea cealaltă, la Senat, candidaţii trebuie să aibă minim 30 de ani, să fie cetăţeni americani de nouă ani şi să fie rezidenţi legali în statul unde candidează. În cazul altor oficiali care candidează pentru funcţii locale, cerinţele sunt stabilite de fiecare stat în parte.
Pe 4 noiembrie, America îşi va alege un nou preşedinte, dintre democratul Barack Obama şi republicanul John McCain. Antena3.ro vă va ţine la curent în aceste zile cu ceea ce se întâmplă peste Ocean, de aici putând afla primii cine va fi cel care se va instala pentru următorii patru ani la Casa Albă.
Cornel Preda, Antena3.ro
