Liderul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, importă migranți și îi trimite în Europa. Ultimul caz scandalos, un irakian ucis în bătaie

Este vorba despre un bărbat irakian, care fusese bătut și care a fost reperat de grănicerii belaruși la Beniakoni, aproape de frontiera lituaniană, notează AFP, citată de Agerpres.

Irakianul "a murit în brațele grănicerilor belaruși" iar președintele Lukaşenko a dispus deschiderea unei anchete și găsirea rudelor migrantului, pentru a le emite o viză care să le permită să vină în țară, să recupereze cadavrul, a anunțat canalul Telegram al președinției din Belarus.

Autoritățile belaruse au mai anunțat că aproximativ 40 de migranți, inclusiv femei și copii, au revenit în această țară cu "leziuni corporale", după ce au fost respinși de Lituania.

Lituania şi Comisia Europeană acuză autoritățile de la Minsk pentru orchestrarea unui val de migranți, în special irakieni, ca represalii la sancțiunile impuse de Uniunea Europeană regimului autoritar al lui Lukașenko, în contextul reprimării opoziției.

Lituania este în mod special vizată de regimul de la Minsk, pentru găzduirea pe teritoriul său a unor opozanți belaruși.

Metoda lituaniană pentru protecția în fața asaltului de migranți: gardul de sârmă ghimpată

Guvernul lituanian a anunțat că migranții

care încearcă să pătrundă în țară vor fi respinși.

De la începutul anului, peste 4.000 de migranți au trecut granița în Lituania venind din Belarus.

Este o creștere de 50 de ori comparativ cu cei 81 de migranți consemnați în 2020.

Autoritățile de la Vilnius au început, de asemenea, să ridice un gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei de 680 de kilometri cu Belarus.

La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a cerut explicații în legătură cu plecările unor migranți de pe aeroportul din Bagdad către Belarus, de unde aceștia îşi continuă drumul spre Lituania.

Purtătorul de cuvânt al diplomației belaruse a respins, marți, aceste interpretări, pe care le-a numit "gratuite și contrare realității".

Luna trecută, președintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că nu se consideră obligat să protejeze Uniunea Europeană în fața afluxului de migranți ilegali, în condițiile în care blocul comunitar a impus Belarusului sancțiuni care-i afectează economia.

Povestea unei femei din Somalia confirmă strategia lui Lukașenko de a "importa" migranți

Luna trecută, Lituania a anunțat că va deschide o nouă tabără pentru migranții ilegal din Belarus iar oficialii de la Vilnius acuză regimul lui Alexandr Lukașenko că a apelat o metodă josnică de a se răzbuna pentru sancțiunile europene.

Potrivit lituanienilor, regimul din Belarus aduce pe calea aerului migranți din țări precum Irak și Somalia, după care îi trimite ilegal peste graniță, în statul baltic.

Principalul centru de detenție pentru migranți din Lituania, situat în Pabrade, este plin iar locatarii săi sunt mutați temporar în locuri împrăștiate în zona de frontieră.

Într-un astfel de loc se află o școală dezafectată din satul Vydeniai. Aici, o femeie somaleză de 19 ani, care se prezintă drept Kauthar, spună că a fugit din calea războiului și a violenței care îi macină țara și a ajuns aici în căutarea unei vieți mai bune.

Kauthar susține că a venit într-un grup de cinci persoane, zburând de la Mogadishu la Minsk, cu transfer la Istanbul.

Într-un dialog cu reporterul Reuters, ea a spus că migranților li s-au cerut 7.000 de dolari pentru a ajunge în Lituania.

"Ne-au spus: "plătiți când vă aducem aici", dar n-am avut acești bani, așa că ne-au abandonat", a spus Kauthar.

Din povestea ei nu reiese cine a aranjat călătoria de la Mogadishu sau cine i-a abandonat pe migranți în Belarus.

Ea mai spune că a rătăcit prin pădure trei zile în zona de graniță Belarus-Lituania.

Găzduită împreună cu peste 100 de migranți africani, Kauthar se declară nemulțumită de condițiile din adăpostul temporar oferit de autoritățile lituaniene.

"Vreau să plec de aici într-un loc mai bun. Suntem 150 de oameni care împărțim o toaletă și un duș. Condițiile de igienă nu sunt bune", se plânge ea.

Femeia mai spun că migranții nu au voie să posede telefoane și nu poate lua legătura cu familia sa.