Alegeri prezidenţiale în Cehia. Fostul premier şi actualul ministru de Externe merg în turul doi

Update 19:47 - Fostul premier de stânga Milos Zeman şi actualul şef al diplmaţiei Karel Schwarzenberg (dreapta) s-au calificat sâmbătă pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale cehe, cu 24,22 la sută şi, respectiv, 23,40 la sută din voturi, potrivit rezultatelor definitive, relatează AFP.
   
Zeman, fost social-democrat şi şef al Guvernului în perioada 1998-2002, şi Schwarzenberg, liderul unuia dintre partidele ce fac parte din coaliţia guvernamentală se vor confrunta în al doilea tur de scrutin la 25 şi 26 ianuarie.

------------------

Fostul premier ceh Milos Zeman (stânga) şi actualul ministru de Externe Karel Schwarzenberg se aflau, sâmbătă, pe primele locuri în primul tur al alegerilor prezidenţiale din această ţară, potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 78% din voturi, relatează AFP.
   
După numărarea a 78% din buletine, Zeman, în vârstă de 68 de ani, şeful Guvernului în perioada 1998-2002, s-a clasat pe primul loc, cu 24,93% din voturi, devansându-l pe Schwarzenberg (21,39%), potrivit rezultatelor parţiale comunicate de biroul naţional de statistică (CSU).
   
Birourile de vot s-au închis sâmbătă la ora 13.00 GMT (15.00 ora României). Al doilea tur al primelor alegeri prezidenţiale cehe cu vot universal direct este prevăzut pentru 25 şi 26 ianuarie.
   
Centristul Jan Fischer, şeful Guvernului provizoriu în perioada 2009-2010, care se număra printre favoriţii pentru al doilea tur s-a clasat pe locul al treilea (16,98%), în faţa vicepreşedintelui social-democrat (CSSD), Jiri Dienstbier (16,61%) şi a lui Vladimir Franz, compozitor şi pictor nonconformist şi cu corpul tatuat integral (6,97%.)
   
Noul preşedinte va fi cel de-al treilea de la independenţa Cehiei, în 1993, după fostul disident anticomunist şi artizan al "revoluţiei de catifea" în 1989, Valclav Havel, decedat în 2011, şi Vaclav Klaus.
       
Deşi nu dispune de prerogative la fel de extinse ca în Statele Unite sau Franţa, preşedintele ceh numeşte sau destituie premierul şi pe ceilalţi membri ai Guvernului, semnează legile adoptate de Parlament sau se opune prin veto, situaţie în care Parlamentul trebuie să voteze din nou textul.
   
"Alegerile prin vot universal direct îi conferă preşedintelui un mandat mai puternic sau, aşa cum s-a spus de multe ori, o legitimitate mai mare", aminteşte politologul Jiri Pehe.