În mod normal, în această etapă, candidații prezidențiali ar fi încercat deja să-i convingă pe parlamentari să-i sprijine. Dar anul acesta este diferit. Criticii spun că, atâta timp cât parlamentul îl alege pe președinte, calculele politice sunt puse înainte de orice, potrivit euronews.com.
Votul ar fi acordat de estonieni, președintele în exercițiu Kersti Kaljulaid ar fi realesă pentru un al doilea mandat de cinci ani.
Într-un sondaj recent realizat de Kantar Emor, Kaljulaid a obținut cea mai mare proporție de voturi (37% dintre respondenți). În plus, 51% dintre respondenții la sondaj au plasat-o în primii trei.
Chiar dacă cineva vrea să devină președinte al Estoniei, are nevoie de deputați care să-i acorde sprijinul. Un partid poate desemna un candidat cu 21 de voturi, proces care va începe joi (26 august). Pentru a câștiga apoi primul tur, care are loc luni (30 august), un candidat trebuie să obțină 68 din 101 voturi (o majoritate de două treimi).
Dacă nimeni nu obține acest scor, vor mai avea loc unul sau două voturi a doua zi.
Pentru a face lucrurile și mai incerte, pot fi adăugați noi candidați pe listă pe tot parcursul acestui proces.
