Alegeri în Iran. Pe mâna cui va ajunge BUTONUL NUCLEAR?

Cetăţenii iranieni se prezintă azi la urnele de vot, unde trebuie să aleagă unul dintre cei şase candidaţi pentru funcţia de preşedinte al ţării: un reformist, patru conservatori şi un candidat considerat a fi independent, chiar dacă este un fost ministru din actualul guvern de la Teheran.

În campania electorală, toţi cei şase şi-au orientat discursul pe rezolvarea problemelor economice, cu care se confruntă Iranul, prin stabilizarea monedei locale, crearea de locuri de muncă şi prin atragerea investitorilor străini. Al doilea subiect preferat al candidaţilor s-a axat pe politica externă, inclusiv programul de dezvoltare nuclear. În cele din urmă, trebuie menţionată şi o a treia temă supusă atenţiei publice, referitoare la aspectele sociale, cum ar fi educaţia şi sistemul sanitar.

Cine este reformistul?

Hassan Rouhani: După ce Mohammad Reza Aref (absolvent al Universităţii Stanford şi vicepreşedintele ţării în timpul mandatului moderatului Mohammad Khatami, 2001-2005) şi-a retras candidatura la începutul acestei săptămâni, Iranul a rămas cu un singur candidat asimilat de tabăra reformistă.
Rouhani a fost secretar în Consiliul Naţional Suprem de Securitate din 1989 până în 2005 şi un negociator şef al programului nuclear iranian. De asemenea, a a deţinut a doua poziţie în ierarhia Parlamentului, Majlis, în perioada 1992-2000. El deţine un doctorat semnat de Glasgow Caledonian University.

Cine sunt conservatorii?

Mohammad Bagher Ghalibaf: Fostul şef al Poliţiei, în prezent deţine cel de-al doilea mandat ca primar al capitalei. În timpul războiului dintre Iran şi Irak (1980-1988) şi până la numirea lui ca şef al Poliţiei, Ghalibaf a ocupat câteva poziţii de conducere în elita Corpurilor de Gardă a Revoluţiei Islamiste (IRGC). El a mai candidat la funcţia de preşedinte în 2005, dar a fost învins de actualul lider de la Teheran, Mahmoud Ahmadinejad.
El a fost ales primar al capitalei, după ce Ahmadinejad a părăsit postul de edil local pentru fotoliul prezidenţial.

Saeed Jalili: Este Secretar în Consiliul Naţional Suprem de Securitate (din octombrie 2007) şi negociatorul şef al programului nuclear iranian. În perioada 2005-2007, el a fost adjunctul ministrului de externe şi era responsabil cu relaţiile internaţionale cu statele europene şi cele americane.

Mohsen Rezaii: Un politician proeminent şi fost lider al IRGC (1981-1997). El s-a aflat pe lista Interpol, a celor mai căutate persoane, încă din 2007, după ce autorităţile argentiniene l-au identificat, un an mai devreme, ca fiind unul dintre cei şapte iranieni suspectaţi că ar fi fost autorii unui atentat cu bombă într-un cartier evreiesc din Buenos Aires. În urma acestui atac sângeros, din 1994, 85 de persoane au fost ucise şi peste 200 au fost rănite.
Rezaii a negat vehement orice implicare în această acţiune.


Ali Akbar Velayati: A fost ministru de externe al Iranului din 1989 până în 1997. El este în prezent consilierul pe relaţii internaţionale al Liderului Suprem Iranian, Ali Khamenei. Velayati a fost luat în considerare să reprezinte alianţa conservativă la alegerile prezidenţiale din 2005, dar într-un final s-a decis ca el să nu mai participe la acel tur de scrutin. De profesie medic, este absolvent a două şcoli superioare: Universitatea Teheran şi Universitatea Johns Hopkins, din Statele Unite ale Americii.

Cine este independentul?
Seied Mohammad Gharazi: Fost ministru al petrolului şi al comunicaţiilor (1985-1997), el a servit şi în trupele IRGC. El s-a autopoziţionat explicit ca fiind o persoană neafiliată niciunui grup politic, reformist sau conservator, de pe scena politică iraniană.

Peste 60.000 de secţii de votare au fost deschise în Iran, vineri dimineaţă, pentru votarea celui de-al 11-lea preşedinte al Republicii Islamiste.
Urnele se vor închide la ora 18.00 (ora locală). La vot sunt aşteptaţi 50,5 milioane de cetăţeni, din totalul de 75 de milioane cu drept de vot. Peste 1,6 milioane de persoane îşi vor exprima pentru prima oară opţiunea electorală.

Dacă niciun candidat nu va obţine peste 50% din voturi, un al doilea tur electoral va avea loc în ziua de 21 iunie.