Peste 6,7 milioane de alegători sunt chemaţi la urne, în alegerile prezidenţiale, legislative, locale şi regionale (în Voivodina).
Pentru prima dată după destrămarea Iugoslaviei la începutul anilor 1990, dezbaterile sunt dominate de probleme economice, criza din Kosovo trecând pe planul doi.
Serbia se confruntă cu un şomaj-record, de 24 la sută, şi cu o economie aflată în stagnare.
Principalele două tabere, cea a lui Tadici şi a Partidului Democrat (DS), precum şi cea a conservatorului populist Tomislav Nikolici şi a Partidului Sârb al Progresului (SNS, de opoziţie) promit locuri de muncă şi sosirea investitorilor străini, dar şi combaterea corupţiei şi a economiei subterane.
Boris Tadici, 54 de ani, a catalogat scrutinul ca fiind "crucial", îndemnând alegătorii să decidă dacă doresc "continuarea schimbărilor şi dezvoltarea ţării".
Serbia a obţinut în martie statutul de candidat la integrarea europeană, iar Tadici promite că aderarea va avea loc în următorii cinci ani.
La rândul său, Tomislav Nikolici, 60 de ani, promite creşterea impozitelor pentru cei bogaţi, redistribuirea veniturilor pentru ajutarea celor defavorizaţi şi atragerea de investiţii străine.
Soţia lui Vojislav Seselj, candidată a opoziţiei naţionaliste în scrutinul prezidenţial, a promis că va suspenda, dacă va fi aleasă, procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.
