Primele informații bazate pe exit poll-uri arată că partidul condus de Marine Le Pen și Jordan Bardella, numit Adunarea Națională (RN, Rassemblement National), a câștigat turul întâi al legislativelor din Franța, după ce a obținut un scor general de 33% din voturile exprimate, relatează BFMTV.
Pe locul doi, conform estimărilor, se află coaliția forțelor de stânga și extremă stânga, numită Noul Front Popular (formată din "Franța Nesupusă" a lui Jean-Luc Melenchon, comuniștii, socialiștii și verzii), cu un procentaj de 28,5%.
Coaliția Împreună (Ensable) a președintelui Emmanuel Macron vine pe locul trei, cu 22%.
Formațiunea Republicanii a obținut 10,5%.
Un alt exit poll, realizat de Ipsos-Talan pentru France Télévisions și Radio France, dă cifre apropiate de sondajul BFMTV: 34% pentru Adunarea Națională (RN), 28,1% pentru Noul Front Popular, 20,3% pentru coaliția prezidențială Împreună și 10,2% pentru partidul Republicanii.
Tot Ipsos-Talan a estimat că prezența la vot în Franța continentală a fost de 65,5%, mult mai mare decât la precedentul scrutin legislativ din 2022, când s-a înregistrat o participare de 47,5%.
Rezultatele votului din această seară au fost anticipate de sondajele preelectorale.
Trebuie precizat că rezultatele exit poll-urilor sunt doar o proiecție a votului la nivel național obținut de partidele participante.
Pentru stabilirea exactă a componenței noului Parlament francez trebuie așteptat turul doi, în care se vor tranșa multe dintre cele 577 de mandate.
UPDATE 23:09 După primul tur de scrutin al alegerilor legislative anticipate, premierul francez Gabriel Attal recunoaște că "extrema dreaptă este la porțile puterii".
"Aș dori să fac apel la toți alegătorii francezi: nici un singur vot nu ar trebui să meargă la RN (partidul de extremă dreapta condus de Marine Le Pen și Jordan Bardella, n.r.). Avem datoria morală de a face tot ce ne stă în putință pentru a împiedica să se întâmple ce este mai rău. Alegerea extremei drepte ar reduce la zero valorile noastre și ar slăbi considerabil țara", a spus el.
UPDATE 22:29 "Pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, extrema dreaptă ar putea guverna țara", avertizează, la rândul său, Olivier Faure, prim-secretar al Partidului Socialist, component al Noului Front Popular.
"Suntem în fața unui scor istoric care ne obligă. Întrebarea care se va pune săptămâna viitoare este: le dăm sau nu le dăm puteri depline (celor din extrema dreaptă)?", a continuat el.
Faure a anunțat că niciun candidat de stânga nu trebuie să candideze "dacă există riscul de a fi ales un candidat de extremă dreapta".
"Nu va exista nicio excepție (de la această regulă)", a promis el.
UPDATE 22:02 Șeful formațiunii Place Publique, Raphaël Glucksmann, a insistat asupra urgenței de a bloca Adunarea Națională a lui Le Pen să ajungă la putere.
Place Publique este parte a coaliției de stânga Noul Front Popular, clasată pe locul 2 la nivel național după votul de duminică, 30 iunie.
"Avem șapte zile pentru a evita ca Franța să sufere o catastrofă. Ce facem și spunem în aceste zile și ore va stabili locul nostru în istorie", a declarat Glucksmann.
UPDATE 21:54 Jordan Bardella spune că intenționează să fie "un prim-ministru al coabitării".
Ca și Marine Le Pen, el i-a îndemnat pe alegători să acorde, în turul 2, duminica viitoare, o majoritate absolută partidului său.
Afirmând că nu va face compromisuri cu privire la politicile pe care RN ar urma să le implementeze, Bardella a insistat că dorește să fie un premier "respectuos cu Constituția și cu funcția de Președinte al Republicii".
El l-a atacat pe Jean-Luc Melenchon, lider al stângii radicale, despre care a spus că reprezintă "un pericol existențial" pentru Franța.
UPDATE 21:35 Macron face apel la unitate și salută prezența ridicată la vot.
La scurt timp după rezultatele anunțate de exit poll-uri, președintele francez Emmanuel Macron le-a cerut alegătorilor să se ralieze în spatele candidaților "republicani și democrați" în al doilea tur al alegerilor legislative, care va avea loc duminică viitoare.
"În fața (amenințării reprezentate de) RN, a venit timpul să se constituie o adunare democrată și republicană, în perspectiva turului 2", a apreciat el.
Macron a salutat, de asemenea, prezența mare la vot în primul tur de scrutin.
UPDATE 21:27 Și Jean-Luc Mélenchon cere acordarea majorității pentru coaliția sa.
"Trebuie să acordăm o majoritate absolută Noului Front Popular", a îndemnat Jean-Luc Mélenchon, liderul formațiunii "Franța Nesupusă", parte a coaliției de stânga Noul Front Popular.
"Vom fi prezenți în turul 2 în majoritatea circumscripțiilor, adesea într-o confruntare directă cu Rassemblement National (Adunarea Națională, formațiunea de extremă deapta a lui Marine Le Pen, n.r.), așa că veți avea ocazia să ne dați un vot direct, iar acolo unde nu suntem în turul doi, sfatul nostru este să nu dați niciun vot pentru Rassemblement National", a cerut el.
El a menționat că, în circumscripțiile unde reprezentanții Noului Front Popular nu sunt pe primele două locuri, ei se vor retrage.
"Președintele Macron a crezut că a blocat din nou votul universal în dilema sufocantă pe care nimeni nu o mai dorește: el sau Rassemblement National. Un vot masiv a dejucat capcana întinsă țării. Acest vot a provocat o înfrângere grea și incontestabilă pentru președinte", a reacționat Jean-Luc Mélenchon după anunțarea primelor rezultate.
UPDATE 21:14 Marine Le Pen spune că niciun francez nu va pierde din drepturi dacă extrema dreaptă va forma guvernul.
"Am dat de pământ cu blocul blocul macronist. Felicit votanții pentru că au adus schimbarea după 7 ani în care cei de la putere i-au tratat fără respect", a declarat Marine Le Pen.
Ea a spus că turul doi va fi crucial pentru a îndepărta spectrul venirii la putere a forțelor de extremă stânga "cu tendințe violente și antisemite".
"Avem nevoie de majoritate absolută. Vă invităm, pe cei care ne-ați votat azi, să ne votați și săptămâna viitoare. Iar pe cei care nu ne-au votat acum, îi invităm să ni se alăture", a continuat Le Pen.
Ea a promis că, în perspectiva unui guvern al formațiunii sale, niciun francez nu își va pierde din drepturi.
UPDATE 20:15 RN a pregătit șampania.
Șefa Rassemblement National, Marine Le Pen, a votat în orașul Henin-Beaumont din nord-estul Franței și tot aici susținătorii săi sunt așteptați pentru discursul de după închiderea urnelor.
BBC a publicat imagini cu pahare de șampanie - momentan goale - pregătite să fie umplute după ce vor fi comunicate primele estimări ale votului.
La soirée électorale de Marine Le Pen se prépare à Henin-Beaumont, où les bureaux de vote viennent de fermer leurs portes, dépouillement en cours #legislative2024 @franceinfo pic.twitter.com/JbEDKomIMn
— AudreyTison (@AudreyTison) June 30, 2024
RN a transformat în spațiu de petrecere post-electorală un centru comunitar: au fost montate două ecrane de mari dimensiuni, instalații de lumini și podiumul pentru Le Pen, supravegheat deja de zeci de camere de televiziune.
După votul dat în cursul zilei, lidera formațiunii le-a transmis adepților RN că-i va întâlni duminică seara, cu referire la discursul pe care va susține odată ce urnele de vot vor fi închise.
Mai devreme în acea zi, ea le promisese susținătorilor săi în fața secției de votare că îi va vedea în seara asta.
Întrebată de BBC dacă are încredere în victorie, Le Pen a răspuns: "Nu am voie să comentez înainte de închiderea urnelor".
"Dar, prin natura mea, sunt optimistă", a adăugat ea.
UPDATE 19:28 Primele trei departamente franceze după participarea la vot până la ora 17 (ora 18 în România) erau Finistère (68,26% față de 44,38% în 2022), Tarn (67,31% față de 45,28% în 2022) și Dordogne (66,82% față de 48,58% în 2022), potrivit cifrelor publicate de Ministerul de Interne.
BFMTV notează că Seine-Saint-Denis, unde s-a născut liderul de extremă dreapta Jordan Bardella, era, în continuare, departamentul cu cea mai scăzută prezență la vot la ora 17.00: 47,04% (față de 27,72% în 2022).
UPDATE 18:57 Rata de participare la primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franța este prognozată să atingă în jur de 67,5% la închiderea urnelor, transmite Agerpres, citând un sondaj realizat de institutul Ipsos.
La ora 17:00 (18:00 în România), rata de participare era deja 59,39%, cu 20 de puncte procentuale mai mult decât în primul tur din 2022, la aceeaşi oră, a indicat Ministerul de Interne francez.
Aceasta este, de asemenea, cea mai mare rată de participare într-un prim tur al alegerilor legislative, din anul 1978 încoace, cu precizarea că alegerile legislative din 1986 au avut într-un singur tur.
În urma scrutinului de astăzi și a turului 2, programat duminică, 7 iulie, Franța ar putea avea primul guvern de extrema-dreaptă al ţării de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, iar perspectiva a declanșat deja alarmă în instituțiile conducătoare ale Uniunii Europene.
UPDATE 18:15 Participarea la primul tur al alegerilor din Franța ajunsese la 59,39% la ora 17 (ora 18 în România).
Comparativ cu alegerile din 2022, când s-a înregistrat, la aceeași oră, 39,42%, creșterea este de aproape 20 de procente.
Sunt cele mai mari cifre de prezență la vot din anul 1978.
Votul se încheie la ora locală 18 (ora 19 în România), însă va fi prelungit, probabil, în mai multe circumscripții, ora maximă permisă fiind 20 (ora 21 în România).
UPDATE 17:00 Președintele Emmanuel Macron, alături de soția sa, Brigitte, premierul Gabriel Attal, liderul RN, Jordan Bardella și cea care l-a propulsat în politcă, Marine Le Pen, dar și șeful formațiunii de stânga radicală "Franța nesupusă", Jean-Luc Melenchon, se numără printre politicienii francezi care au votat, duminică, în primul tur al alegerilor legislative anticipate.
Législatives: Emmanuel Macron a voté au Touquet avec son épouse pic.twitter.com/68ePfXZF6P
— BFMTV (@BFMTV) June 30, 2024
A voté ! ?️?? pic.twitter.com/VegaqknKI2
— Gabriel Attal (@GabrielAttal) June 30, 2024
?️ Le président du Rassemblement national Jordan Bardella a voté à Garches#Législatives2024 #AllonsVoter pic.twitter.com/OiEOZSgLRj
— Législatives 2024 (@Legislatives24) June 30, 2024
La présidente du groupe RN, Marine Le Pen a voté à Hénin-Beaumont pic.twitter.com/a9RCJlCPTD
— CNEWS (@CNEWS) June 30, 2024
A voté !#Elections2024 #ElectionsLegislatives2024 pic.twitter.com/4w8REITSu8
— Jean-Luc Mélenchon (@JLMelenchon) June 30, 2024
UPDATE 16:50 Seine-Saint-Denis, departamentul francez în care s-a născut liderul RN, Jordan Bardella, duminică, la ora 12, avea cea mai mică participare la vot dintre toate regiunile franceze.
Prezența la vot aici era 17,93% la ora 12, comparativ cu peste 25% la nivel național.
Presa franceză remarcă faptul că, în comparație cu alegerile din 2022, participarea la vot aproape s-a dublat la orele prânzului, dar Seine-Saint-Denis rămâne departamentul în care francezii votează cel mai puțin.
UPDATE 16:27 Franța și lumea întreagă află primele informații despre rezultatul votului astă seară, începând cu ora locală 20:00 (ora 21:00 în România).
Votul se încheie la ora 18, în condițiile în care secțiile de vot s-au deschis la ora 8.
În unele orașe mari, votul poate fi prelungit până la orele 19 sau 20.
Doar după închiderea ultimelor secții de votare, adică după ora locală 20, pot fi anunțate primele rezultate. Până atunci, candidații și formațiunile lor sunt obligați să nu facă declarații în acest sens.
Sunt indicii că participarea la aceste alegeri anticipate este cea mai mare din ultimii aproximativ 30 de ani.
Un sondaj Ipsos realizat pentru cotidianul Le Monde a prezis o prezență la urne între 61% și 65%, comparativ cu legislativele desfășurate la termen în anul 2022, când participarea a fost de 47,51%.
UPDATE 15:00 Cele mai multe mandate în noua Adunare Națională a Franței vor fi atribuite în urma turului 2, duminica viitoare.
Astfel, estimările ce vor fi anunțate în această seară, după ora 21 (ora României), trebuie tratate cu precauție.
Exit poll-urile vor indica dinamica sprijinului pentru fiecare partid participant în alegeri, la nivel național, dar nu vor putea arăta distribuția mandatelor noului Parlament.
Cele 577 de mandate din Adunarea Națională se atribuie într-un număr egal de circumscripții, iar legea care definește aceste circumscripții datează din 2010.
Sunt 539 de circumscripții în Franța metropolitană, 27 în teritoriile și departamentele de peste mări și 11 înființate pentru francezii din străinătate.
În funcție de prezența la vot la nivel de circumscripție, unii candidați vor fi aleși din primul tur.
Se va întâmpla astfel dacă respectivii candidați vor obține mai mult de 50% din voturile exprimate și, în același timp, 25% din numărul total de alegători înregistrați în circumscripția respectivă.
O prezență ridicată la vot facilitează atingerea pragului de 25%.
În cazul în care câștigătorul nu este ales din primul tur, se vor înfrunta în turul 2 primii doi clasați sau toți competitorii care au întrunit cel puțin 12,5% din voturi.
Marine Le Pen, lidera extremei drepte, speră să fie aleasă în primul tur în circumscripția sa din nordul țării și speră, de asemenea, ca mai mulți dintre deputații săi din Parlamentul dizolvat de președinte la începutul acestei luni să obțină performanțe similare.
Forțele de stânga speră, la rândul lor, să-și impună din primul tur câțiva deputați, în special în Paris și în suburbiile de est și de nord.
Înaintea votului din 30 iunie, sondajele indicau că Rassemblement National, formațiunea lui Marine Le Pen, și-ar putea crește prezența în Parlament de la 18% la aproximativ 35%. Alianța eterogenă a forțelor de stânga era cotată pe locul 2, cu aproximativ 27%, iar centriștii lui Emmanuel Macron, cu aproximativ 21%.
UPDATE 12:00 Participare masivă la vot, încă de la primele ore. Prezența la vot, până la ora locală 12:00 a fost de 25,9%, potrivit Ministerului de Interne francez, cu 7% mai mare decat la precedentele legislative din 2022. Este cea mai mare prezență la vot din 1981 încoace.
Birourile de vot s-au deschis duminică, la ora locală 08:00 (06:00 GMT) în Franţa continentală, unde aproximativ 49 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne pentru primul tur al alegerilor legislative, transmite AFP.
Scrutinul cu mare suspans, ale cărui prime rezultate vor fi cunoscute în jurul orei locale 20:00 (18:00 GMT), ar putea bulversa peisajul politic francez şi deschide calea ascensiunii extremei drepte la putere peste o săptămână.
Sistemul electoral poate face dificilă estimarea exactă a distribuţiei celor 577 de locuri în Adunarea Naţională (camera inferioară a parlamentului), iar rezultatul final nu va fi cunoscut până la sfârşitul votului, pe 7 iulie.
Analiză CNN: sunt în joc viitorul singurei puteri nucleare din Europa, unitatea NATO și soarta UE
CNN a realizat o sinteză a celor mai importante elemente ale acestor alegeri, catalogate de mulți comentatori drept cele mai importante din ultimele decenii pentru țară, pentru NATO și UE, dar și pentru planurile creionate de regimurile autocrate din Rusia și de pe continentul asiatic.
Cum s-a ajuns la scrutinul anticipat
La scurt timp după ce a devenit clar că Ensemble, coaliția sa de centru, a pierdut alegerile europene din 9 iunie, președintele Emmanuel Macron a anunțat că dizolvă Adunarea Națională - Camera inferioară a Parlamentului de la Paris - și îi cheamă pe francezi să voteze un nou legislativ. Este pentru prima dată când se întâmplă astfel, după 1997.
Coaliția prezidențială a întrunit mai puțin de jumătate din cele 32 de procente obținute de extrema dreaptă și a marcat un avans marginal, în limita a un procent, față de coaliția de stânga, aflată pe locul al treilea.
Potrivit istoriei recente, Macron nu se teme să ia decizii îndrăznețe. La prima candidatură în numele unui partid creat cu doar un an înainte, el a fost ales președinte.
În prezent însă, situația politică internă este mult schimbată față de 2017, când actualul lider din Hexagon și-a luat în primire primul mandat prezidențial.
Potrivit analiștilor politici, există un risc considerabil ca anticipatele convocate de președintele francez să aducă la putere un guvern al forțelor de extremă dreapta, anti-europene și favorabile Moscovei, cu perspectiva mai puțin distructivă, dar în continuare sumbră, ca scrutinul să genereze un parlament blocat, disfuncțional.
"Dacă pariul său va da roade, va rămâne în istorie ca un strateg strălucit. Dacă nu, va rămâne în istorie drept cel care a dinamitat sistemul tradițional de partide din Franța și care a încasat o grenadă în instituțiile celei de-a cincea Republici", a comentat pentru CNN Kevin Arceneaux, politolog la Universitatea Sciences Po din Paris.
Citește și
De ce a convocat Macron alegerile
Decizia lui Macron i-a luat prin surprindere chiar și pe cei mai apropiați aliați ai săi. Politicienii, amintește CNN, rareori cheamă la alegeri atunci când partidul lor stă prost în sondaje dacă nu sunt, realmente, obligați să facă acest lucru.
Emmanuel Macron a fost ales pentru un al doilea mandat prezidențial în 2022, însă partidul său nu a reușit să obțină o majoritate parlamentară absolută. Pentru a adopta proiecte de lege controversate, cum ar fi reforma sistemului de pensii, Macron a fost nevoit, din ce în ce mai des, să ocolească parlamentul și să recurgă la decrete prezidențiale, declanșând furia partidelor de opoziție și a unei părți a publicului.
O teorie cu privire la motivul pentru care Macron a convocat scrutinul anticipat are la bază ideea că francezii ar fi fost, oricum, chemați la urne înainte de termen.
De fiecare dată când președintele adoptă o lege prin decret prezidențial, în temeiul articolului 49.3 din Constituția Franței, parlamentul poate recurge la un vot de neîncredere în guvern. Ținând cont că mai multe proiecte de lege cu impact bugetar au fost programate pentru sfârșitul acestui an, guvernul Macron ar fi putut să nu supraviețuiască unui nou astfel de vot de neîncredere. Este posibil să fi primat ideea că e mai bine să ieși în întâmpinare în fața pericolului, decât să te ascunzi de el, notează CNN.
O altă teorie ține cont de faptul că, pentru Emmanuel Macron, acest mandat prezidențial este al doilea și ultimul, iar lidera de extremă dreapta, Marine Le Pen, pare să aibă tot mai multe șanse de a-i succeda în funcție în 2027. Convocând alegeri și asumându-și riscul potențial de a aduce la putere fie extrema dreaptă, fie stânga radicală, Macron ar putea miza pe scenariul în care aceste formațiuni nu vor putea să-și îndeplinească promisiunile electorale și se vor uza politic în mod prematur.
Cedând puterea executivă acum, ar fi posibil, în mod teoretic, ca Macron s-o recupereze în 2027.
Cum se desfășoară alegerile din Franța
Adunarea Națională a Franței are 577 de locuri, câte unul pentru fiecare dintre circumscripțiile sale electorale. Pentru o majoritate absolută, un partid are nevoie de 289 de mandate. În Parlamentul care a fost dizolvat, alianța lui Macron a avut doar 250 de locuri și, prin urmare, a avut nevoie de sprijinul altor partide pentru a adopta legi disputate.
Dacă un candidat obține majoritatea voturilor în primul tur de scrutin din 30 iunie, la o prezență la vot de (minim) 25%, acesta câștigă mandatul de deputat. Este însă previzibil că vor fi puține astfel de situații și că majoritatea mandatelor vor fi atribuite în urma celui de-al doilea tur de scrutin, pe 7 iulie.
Doar candidații care au obținut mai mult de 12,5% din voturile alegătorilor înregistrați au dreptul să candideze în turul al doilea. Adesea, asta înseamnă că lupta din turul 2 se dă între doi candidați, deși este posibil ca un mandat de circumscripție să fie disputat de trei sau patru competitori.
În această etapă, unii candidați se pot retrage pentru a oferi aliaților o șansă mai mare de victorie. Acest fenomen s-a întâmplat de mai multe ori în trecut, cu scopul de a bloca intrarea reprezentanților de extremă dreapta în forul legislativ.
Ce rol au Parlamentul și Președintele Republicii
Adunarea Națională are sarcina de a adopta prin vot legile cu impact intern, de la pensii și fiscalitate la imigrație și educație. Constituțional, prerogativele legate de stabilirea politicii externe și cele privind apărarea țării îi revin președintelui.
Atunci când președintele și majoritatea parlamentară aparțin aceluiași partid, lucrurile merg bine. Atunci când lucrurile stau altfel, guvernul poate fi blocat. În condițiile în care partidul lui Macron nu are majoritatea, președintele va fi nevoit să numească un prim-ministru din partea unui partid adversar.
Miniștrii guvernului sunt numiți de președinte la sugestia prim-ministrului. Deși, în teorie, Macron putea numi pe cine dorește, în practică el ar fi obligat să numească politicieni care să reflecte voința majorității din noua Adunare Națională.
Cine sunt actorii-cheie
În ianuarie, Gabriel Attal - protejatul lui Macron - a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria Franței, la vârsta de 34 de ani.
Doar șapte luni mai târziu, recordul lui Attal ar putea fi doborât de Jordan Bardella, liderul Rassemblement National, RN, în vârstă de 28 de ani.
În 2022, Bardella a fost ales de Marine Le Pen pentru a conduce "la vedere" partidul. Demersul a făcut parte din efortul de transformare a RN într-o formațiune frecventabilă: s-a pus capăt în mod formal unei conduceri exercitate timp de 50 de ani de familia Le Pen, în paralel cu distanțarea de trecutul marcat de declarații antisemite și rasiste din vremea lui Jean-Marie Le Pen. Jean-Marie este tatăl lui Marine și a fost exclus din partid de propria sa fiică.
Tânărul protejat al lui Marine Le Pen a crescut într-o locuință socială din Seine-Saint-Denis, o suburbie muncitorească din Paris. S-a înrolat în armată la vârsta de 16 ani și a urmat pentru scurt timp cursurile Universității Sorbona, înainte de a se retrage pentru a se dedica politicii de partid.
Poziția lui Bardella s-a întărit după ce Eric Ciotti, liderul principalului partid conservator, "Republicanii", a declarat că va intra în coaliție cu RN. Anunțul lui Ciotti i-a înfuriat pe unii dintre politicienii din conducerea formațiunii sale, care au încercat, fără succes până în prezent, să-l înlăture din funcția de președinte.
Pe partea stângă, la patru zile după ce Macron a declanșat alegerile, mai multe formațiuni s-au reunit pentru a forma Noul Front Popular. Aici și-au găsit locul Jean-Luc Mélenchon, de trei ori candidat la președinție, liderul partidului "Franța Nesupusă", dar și socialiștii, comuniștii, ecologiștii și mișcarea politică "Place Publique", condusă de Raphaël Glucksmann.
Nu este clar pe cine ar propune stânga în funcția de prim-ministru, dar reunirea sub stindardul Noului Front Popular crește șansele promovării candidaților acestei coaliții în turul doi.
Care sunt problemele cu care se va confrunta noul guvern din Franța
De când Macron a anunțat alegerile anticipate, piețele financiare s-au panicat în fața perspectivei unui guvern extremist.
La începutul acestei luni, prima de risc pe care investitorii o cer pentru a susține datoria publică franceză a atins cel mai ridicat nivel din 2022.
Franța înregistrează unul dintre cele mai mari deficite din zona euro și este în pericol să încalce noile norme fiscale ale Comisiei Europene, suspendate temporar pentru a ajuta țările să-și revină după pandemia Covid-19 și după criza energetică adusă de războiul Rusiei în Ucraina. Cheltuielile guvernului francez ar putea fi în curând limitate în mod brutal de Bruxelles, în ciuda promisiunilor liniștitoare formulate de Rassemblement National și de Noul Front Popular.
"Dezbaterea de la stânga și de la dreapta nu este despre consolidarea fiscală, ci despre gradul de expansiune fiscală pe care doresc să îl implementeze. Nimeni nu vorbește despre austeritate", a declarat pentru CNN Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la Eurasia Group, o firmă de consultanță în domeniul riscului politic.
Rahman a anticipat că ar putea exista o "confruntare majoră" între Bruxelles și un viitor guvern francez.
Deși aceste probleme ar putea împiedica un nou guvern de extremă-dreapta să își îndeplinească angajamentele electorale, asta l-ar putea afecta și pe președintele Macron, în loc să îl ajute.
"Nu este clar dacă haosul stopează, neapărat, elanul extremei drepte. Ar putea, de asemenea, să îi facă rău lui Macron. Electoratul poate ajunge la concluzia că, până la urmă, extrema dreaptă nu a fost capabilă să își pună în aplicare programul politic din cauză că Macron a fost o piedică, iar calea de ieșire din haos este de a oferi extremei drepte o majoritate în 2027. Cred că toată lumea va sfârși cu mâinile însângerate: nu doar extrema dreaptă, ci, probabil, și Macron", a conchis analistul citat de CNN.
Care ar putea fi rezultatul votului
Sistemul de vot în două tururi la legislativele din Franța face dificile previziunile. Dacă RN ajunge în turul al doilea în multe circumscripții, alegătorii s-ar putea mobiliza pentru a vota tactic și a împiedica partidul extremist să câștige mandate. Dar avansul Rassemblement National în sondaje sugerează că reprezentanții partidului sunt pe cale să-și majoreze semnificativ cele 88 de locuri pe care le-au avut în parlamentul precedent, chiar dacă nu vor obține majoritatea absolută.
Un scenariu plauzibil este un legislativ fără o majoritate absolută, dar cu o majoritate relativă pentru RN. Însă Jordan Bardella a spus că partidul său va forma un guvern doar dacă va obține o majoritate absolută. Prin urmare, Emmanuel Macron s-ar putea vedea nevoit să caute un prim-ministru din rândul stângii extreme. În fine, Franța ar putea fi nevoită să opteze pentru un guvern "tehnocrat", dar, de regulă, astfel de soluții neangajate politic tind să alimenteze flăcările populismului, în loc să le stingă.
Indiferent de componența viitoarei Adunări Naționale, următorii trei ani ai Franței vor fi, extrem de probabil, marcați de instabilitate, cu alegerile prezidențiale din 2027 la orizont.
În așteptarea acelor alegeri, este posibil ca formațiunile din Parlamentul francez să se blocheze reciproc.
"Dacă vom ajunge în această situație, vom avea doar un guvern paralizat, care nu va putea face nimic", a explicat politologul Kevin Arceneaux.
Asta va amplifica problemele, pe măsură ce agenda de politică internă și cea de politică externă se vor ciocni.
Visând cu ochii deschiși la ziua în care este numit prim-ministru, Jordan Bardella a exclus trimiterea de trupe în Ucraina și a declarat că nu va permite Kievului să folosească echipamente militare franceze pentru a lovi ținte din Rusia.
Rămâne de văzut a cui voință va prevala: a președintelui sau a unui prim-ministru de extremă dreapta, remarcă CNN.
"Macron ar putea spune: 'În calitate de președinte al Franței, afacerile externe sunt responsabilitatea mea...' Dar atunci ai o problemă. Ai o criză constituțională", a conchis politologul consultat de CNN.
