„Cred că avem cu toţii obligaţia, iar ţările NATO mult mai mult decât celelalte, să facem posibilă distrugerea armelor chimice siriene, care sunt o ameninţare nu numai pentru poporul sirian, ci şi pentru orice ţară situată la frontieră sau chiar mai departe de frontierele Siriei”, a spus Kodheli.
Regimul de la Damasc a anunţat distrugerea instalaţiilor de producere a armelor chimice, informaţie confirmată şi de inspectorii Organizaţiei Internaţionale pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), dar inspectorii se confruntă acum cu provocarea distrugerii rezervelor de arme chimice.
Potrivit regimului sirian, rezervele de armament chimic ajung la 1.000 de tone, în timp ce alte surse susţin chiar că sunt mai mari.
În acest moment, se caută un stat care să primească arsenalul chimic pe teritoriul său pentru a-l distruge. SUA au avut deja discuţii de principiu cu Albania, Belgia, Franţa şi Norvegia, aceasta din urmă fiind singura ţară care a respins în mod public cererea.
Albania s-a declarat liberă de arme chimice în 2007, după distrugerea a 16 tone de substanţe de acest tip moştenite din perioada comunistă, dar, la Qaf-Molle, în apropiere de Tirana, mai există încă unele containere care nu au fost mutate într-un loc sigur.
„Există un proiect comun al OSCE şi al fostului ministru al Apărării privind reîmpachetarea şi punerea substanţelor în noi containere pentru a putea fi transportate cu uşurinţă”, a precizat Kodheli.
Mimi Kodheli, prima femeie din istoria Albaniei care a preluat conducerea armatei, a maia firmat că ţara sa va continua să fie un factor de stabilitate în regiunea balcanică.
