AFP: Romii care muncesc au un viitor în Franţa. Iată povestea unui rom care a obţinut un apartament şi un loc de muncă, deşi locuia într-o casă de carton

Povestea unui rom, Sorin Ciorbă, care provine dintr-o tabără, dar care a obţinut un apartament şi un loc de muncă, vine să contrazică declaraţiile lui Manuel Valls, care a afirmat că romii nu se pot integra în Franţa, scrie AFP.
   
"Viitorul meu este în Franţa, pentru muncă, pentru copii", spune Sorin, deşi ministrul francez de Interne a apreciat săptămâna aceasta că "majoritatea romilor trebuie escortată la frontieră" fiindcă membrii acestei etnii nu se pot integra în ţara sa.

Manuel Valls pune în pericol valorile Republicii Franceze prin declaraţiile împotriva romilor. Vezi cine spune asta
   
În urmă cu patru ani, Sorin locuia împreună cu familia lângă Paris, "într-o casă de carton", într-una dintre aceste tabere ilegale instalate pe terenuri virane în apropierea oraşelor, povesteşte el.
   
În aceste tabere trăiesc, foarte precar, majoritatea celor 15.000-20.000 de romi prezenţi în Franţa.
   
După câteva luni de la sosirea în Franţa, Sorin a avut "şansa" să întâlnească un asistent social din cadrul asociaţiei "Emmaüs Coup de main". S-a mutat apoi într-un "sat de inserţie", creat pentru 20 de familii la Saint-Denis, la periferia din nordul Parisului.

"Am muncit, am construit bungalow-uri", continuă Sorin.
   
"La serviciu înveţi franceza", spune el, în apartamentul său colorat, într-un cartier bun în Paris, unde locuieşte împreună cu soţia şi cei şase copii care merg toţi la şcoală.
   
Asociaţia l-a susţinut, după aceea, în demersurile pentru obţinerea unui titlu de sejur şi, mai ales, a unei autorizaţii de muncă, fără care nu ar fi putut să semneze vreodată un contract de muncă la Emmaüs, care l-a angajat într-un magazin de obiecte de ocazie la Pantin.

Restricţiile impuse cetăţenilor români şi bulgari obligă la obţinerea unei asemenea autorizaţii, scrie AFP.

Problema romilor şi aderarea României şi Bulgariei la Schengen invadează presa franceză

"Trebuie să ni se ofere oportunităţi cu adevărat. Dacă ni se dau, putem reuşi", pledează Liliana Hristache, care a locuit în tabere în perioada 2004-2007, înainte să fie angajată ca mediatoare de către o asociaţie care a ajutat-o să îşi şcolarizeze fiica. În prezent, ea este paznic la un imobil de la periferia pariziană.
   
"Aud ce spune Valls. Este adevărat că romii au o mentalitate foarte diferită. Când am ajuns în Franţa, eu şi cu soţul meu, nu ştiam ce înseamnă un contract de muncă, o fişă de plată... Dar acest lucru s-a schimbat, reuşim să ne adaptăm şi noi", subliniază ea.
   
"Poate că sunt unii care fură", recunoaşte Sorin, care spune că a venit din România, în urmă cu cinci ani, pentru că i-a spus cineva că "cerşind la Paris poţi câştiga 50 de euro pe zi". "Dar nu suntem toţi la fel!", adaugă el.
  
"Cerşind, poate câştigam doi euro pe zi. Era dur şi nu voiam să caut în gunoi", spune el. Ajutat de Emmaüs, el a muncit pentru o perioadă la cantina unei firme.
   
"În România este dur, nu există de lucru... Vreau să muncesc, voi face orice. Aici viaţa este frumoasă, poţi să ai o şansă să avansezi. De aceea suntem aici", a declarat el pentru AFP.
   
Guvernul francez şi-a înăsprit joi poziţia cu privire la intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, apreciind că "nu sunt întrunite" condiţiile acestei aderări.