Olanda şi Finlanda au anunţat deja că vor opun oricărei deschideri, chiar şi parţiale, a spaţiului Schengen pentru România şi Bulgaria. Aderarea la acest spaţiu fără frontiere necesită aprobarea tuturor ţărilor membre UE.
Potrivit surselor citate de AFP, miniştrii olandez şi finlandez intenţionează să îşi explice poziţia faţă de omologii lor, opoziţia lor fiind dictată de parlamentele lor.
"Subiectul este foarte sensibil în unele state", a precizat preşedinţia poloneză a UE. "Polonia va face maximul posibil pentru a ajunge la o soluţie înainte de summitul liderilor UE prevăzut pentru 17 şi 18 octombrie".
Alte delegaţii nu cred că o soluţie va fi găsită înainte de summit, considerând că un arbitraj al UE va fi necesar. "România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerineţele tehnice pentru aderare şi pentru a deveni frontiere externe ale spaţiului Schengen, dar acum trebui să vedem în ce măsură sunt capabile să gestioneze aceste frontiere externe", a menţionat un diplomat european.
"Aderarea posibilă a României şi Bulgariei la zona Schengen (...) riscă să crească presiunea asupra frontierei greco-turce şi coasta bulgară a Mării Negre riscă să devină o ţintă pentru imigraţia clandestină", a avertizat în iunie Jean-Dominique Nollet, şeful unităţii de analize Europol, în cadrul unei conferinţe privind Schengen.
Un alt diplomat este de părere că problema a devenit deja "politică". Această politizare a fost denunţată de ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, care a criticat faptul că Guvernul olandez este "ostaticul politicii antieuropene a unui partid extremist".
Spaţiul Schengen este format din 22 dintre cele 27 de state membre UE.
