Fostul preşedinte iranian Mahmoud Ahmadinejad a lansat o campanie politică înaintea alegerilor parlamentare din februarie, în ceea ce s-ar putea dovedi o provocare la adresa moderaţilor din spatele acordului istoric în dosarul nuclear încheiat luna trecută, relatează AP în pagina electronică.
Ahmadinejad, în vârstă de 58 de ani, a rupt tăcerea pe care o păstrează de doi ani la un miting al susţinătorilor săi, joi, promiţând să "redefinească idealurile revoluţionare" enunţate de liderul Revoluţiei islamice din 1979, ayatollahul Ruhollah Khomeini.
"Cu voia lui Allah, victoria este un viitor foarte luminos care ne aşteaptă. Dar ne vom confrunta cu piedici şi obstacole satanice în cale", a declarat el în faţa a aproximativ 400 de susţinători, la Teheran. "Nu trebuie să uităm că Statele Unite sunt inamicul nostru", a subliniat el.
Fostul preşedinte populist s-ar bucura de o susţinere puternică în mediul rural şi ar putea fi considerat de către liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, o contrapondere faţă de reformatori, care au încercat să inverseze moştenirea conflictuală a lui Ahmadinejad după alegerea în urmă cu doi ani a lui Hassan Rohani, un moderat, în funcţia de preşedinte.
O susţinere puternică a lui Ahmadinejad în alegerile din februarie ar putea afecta o apropiere a Iranului de Statele Unite şi să pregătească terenul pentru o eventuală revenire a acestuia la preşedinţie. În lipsa unor sondaje de opinie de încredere, este imposibil ca nivelul susţinerii de care se bucură Ahmadinejad să fie cunoscut. Orice revenire a acestuia în politică depinde de Khamenei care, împreună cu o mână de oameni pe care i-a numit în funcţii, selectează candidaţii în alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Acordul nu ar putea fi deraiat nici el momentan, mai ales dacă este susţinut de Khamenei, însă liderul religios al Iranului se pare că nu a uitat de războiul împotriva americanilor şi evreilor, New York Post relatând zilele trecute că
acesta a publicat un ghid de distrugere al Israelului.
Acord nuclearIranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, pe 14 iulie, la un acord privind programul nuclear iranian.
Acordul include un compromis între Washington şi Teheran care va permite inspectorilor ONU să solicite vizite la obiective militare iraniene, în cadrul efortului de monitorizare, dar nu vor avea dreptul automat de a efectua inspecţii inopinate. În cazul în care Iranul respinge o cerere de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezentanţi iranieni şi ai marilor puteri va decide dacă vizita trebuie permisă sau nu.