A murit cel mai mare adversar al lui Erdogan. Clericul Fethullah Gulen, care ar fi orchestrat lovitura de stat din 2016, a murit în SUA

Clericul turc Fethullah Gulen, acuzat de preşedintele turc că s-ar fi în spatele unei tentative de lovitură de stat din 2016, a murit în SUA, acolo unde locuia, relatează postul turc NTV şi alte organizaţii de presă turce preluate de Reuters, conform Agerpres.

Gulen a construit o puternică mişcare islamistă în Turcia şi dincolo de graniţele ţării, dar, ulterior, a devenit un rival al preşedintelui Recep Erdogan şi a plecat în SUA. Gulen a fost acuzat de orchestrarea unei lovituri de stat în 2016 împotriva regimului lui Erdogan, care a eşuat.

Herkul, un site care publica predicile clericului, a confirmat pe Twitter că Gulen a murit duminică, într-un spital.

Deşi au fost iniţial aliaţi, Gulen şi Erdogan au intrat într-un conflict dur în urmă cu mai mulţi ani, preşedintele turc acuzându-l pe cleric că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din 2016, în urma căruia Erdogan şi-a consolidat puterea şi mai mult la Ankara.

În jur de 250 de oameni au murit în acea tentativă de puci a armatei. Gulen a trăit în exil autoimpus în SUA din 1999.

Cine a fost Fethullah Gulen

Fost aliat al lui Recep Erdogan, devenit duşman jurat, clericul Fethullah Gulen a murit la vârsta de 83 de ani în SUA, unde a reuşit să scape din ghearele preşedintelui turc în ultimul sfert de secol, conform AFP, citată de Agerpres.

În exil autoimpus în SUA din 1999, imamul, aflat în fruntea unei mişcări pe cât de puternice pe atât de opace, este acuzat că s-a aflat în spatele tentativei de lovitură de stat din iulie 2016, ceea ce a negat mereu.

Clericul, acuzat de puterea turcă că a condus o grupare „teroristă", afirma că nu este vorba decât de o simplă reţea de organizaţii caritabile şi de companii numite „Hizmet” („serviciu”, în limba turcă - n. red.).

Fethullah Gulen şi Recep Erdogan, proveniţi amândoi din islamul politic, au fost multă vreme aliaţi: preşedintele turc chiar a profitat de reţeaua Gulen, în anii 2000, pentru a-şi stabiliza puterea în faţa establishment-ului kemalist, apărător al unei Turcii laice.

Însă înţelegerea cordială între cei doi, fragilizată din 2010, a fost spulberată în urma unui scandal de corupţie, orchestrat de magistraţi din mişcarea Gulen, care a vizat, la sfârşitul lui 2013, cercul de intimi ai lui Erdogan, pe atunci premier. Astfel, Fethullah Gulen a devenit inamicul public numărul 1.

Erdogan l-a acuzat pe imam, aflat în fruntea unei mişcări prezente pe toate continentele printr-o reţea tentaculară de şcoli private, că a pus bazele unui „stat paralel” în scopul de a-l răsturna de la putere. Aversiunea preşedintelui Erdogan faţă de Gulen a crescut exponenţial după puciul eşuat din 2016, urzit, potrivit lui, de fostul său aliat.

A fost lansată o adevărată vânătoare de adepţi ai mişcării Gulen. A fost declanşată urmărirea penală împotriva a 700.000 de persoane şi 3.000 dintre ele, acuzate că au jucat un rol în puciul eşuat, au fost condamnate la închisoare pe viaţă, potrivit autorităţilor turce.

În cadrul unor epurări fără precedent, peste 125.000 de persoane au fost concediate din instituţiile publice, între care circa aproximativ 24.000 de soldaţi şi mii de magistraţi. Instituţii de învăţământ privat, media şi edituri au fost de asemenea închise.

În paralel, serviciile secrete turce au desfăşurat mai multe operaţiuni în ţări din Asia centrală, Africa şi Balcani pentru a reţine presupuşi susţinători ai lui Gulen.

Născut în 1938 potrivit lui, în 1941 potrivit actelor de stare civilă, în provincia Erzurum, în estul Turciei, Gulen a trecut de la „un imam oarecare în anii 1970” la „liderul spiritual al unei ample comunităţi care reuneşte milioane de simpatizanţi (...), prezentă în toate sectoarele economiei, în educaţie, în media, dar şi în diverse sectoare ale administraţiei”, a scris Bayram Balci, cercetător la Ceri-Sciences Po din Paris, într-un studiu apărut în 2021.

„Având un gust al secretului şi al influenţei, respectiv al manipulării şi intimidării (...), mişcarea lui Fethullah Gulen prezintă puternice similitudini cu diverse congregaţii catolice precum Iezuiţii, Opus Dei sau altele, din care s-a inspirat vizibil”, subliniază el.

Clericul ducea, din 1999, o viaţă izolată în Poconos, o regiune muntoasă şi împădurită din Pennsylvania, în nord-estul SUA, şi nu apărea decât foarte rar în public.