Comemorarea a fost marcată printr-un minut de reculegere în spaţiile publice, din companii, din instituţii şi din şcoli. A urmat apoi o reuniune specială a Guvernului şi declanşarea, la ora locală 12:00, a sirenelor care au marcat în perioada respectivă sfârşitul bombardamentelor. Sârbii nu uită nici acum ceea ce s-a întâmplat.
"Mi se pare incredibil ca o ţară care nu are nimic de împărţit cu alta să vină să o bombardeze din cauza preşedintelui. Au fost câteva minţi bolnave. Pentru mine este de necrezut ceea ce s-a întâmplat", susţine o locuitoare din Belgrad.
Aproximativ 2.000 de sârbi au fost ucişi în timpul bombardamentelor care au atins atât ţinte militare, cât şi civile. Multe clădiri distruse se pot vedea şi acum în capitala Serbiei, Belgrad şi în Priştina, acum capitala auto-proclamatului stat Kosovo.
NATO a declanşat campania de bombardamente în urma refuzului lui Slobodan Miloşevici de a semna un acord pentru a pune capăt represiunii forţelor sârbe împotriva Armatei pentru Eliberarea Kosovo, organizaţie albaneză care milita pentru independenţă. Raidurile NATO au durat până în 11 iunie 1999.
Bombardamentele au încetat odată cu adoptarea de către Naţiunile Unite a Rezoluţiei 1244, prin care era garantată integritatea teritorială a Iugoslaviei de atunci.
Cu toate acestea, Kosovo şi-a proclamat unilateral independenţa în 17 februarie, anul trecut. Provincia este recunoscută de 56 de ţări, dar nu şi de ONU sau de alte organizaţii internaţionale.
Antena 3
