Astăzi se împlinesc 1000 de zile de la războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. O mie de zile care au lăsat în urma lor un bilanţ devastator pentru întreaga lume: o criză umanitară fără precedent, pierderi umane, distrugeri şi schimbări geopolitice care vor influenţa soarta lumii în următorii ani. Invazia Rusiei în Ucraina reprezintă cel mai mare conflict european de la Al Doilea Război Mondial.
Ministerul rus al Apărării estimează că armata de la Kiev a pierdut aproape o jumătate de milion de oameni, însă potrivit estimărilor occidentale, în jur de 80.000 de militari ucraineni au murit în luptă, de la începutul invaziei. Multe dintre victime au fost voluntari care și-au lăsat viața în urmă pentru a răspunde apelului de a-și apăra țara.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut peste 700 de mii de soldați şi, de asemenea, au fost distruse peste 9 mii de tancuri, aproape 20 de mii de vehicule blindate, peste 300 de avioane şi alte 300 de elicoptere dar şi aproximativ 10 mii de drone.
Conflictul militar a însemnat un adevărat dezastru. Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați, războiul din Ucraina a declanșat una dintre cele mai mari crize din lume. Peste 10 milioane de ucraineni au fost strămutați, 6,7 milioane şi-au găsit refugiul în alte țări europene.
Toate aceste schimbări au făcut ca populaţia Ucrainei să scadă cu un sfert până în acest moment. Întreruperea agriculturii și a transportului maritim ucrainene din cauza războiului a contribuit la o criză alimentară mondială.
De la începutul invaziei, armata rusă a preluat controlul în mai multe regiuni ucrainene precum: Doneţk sau Luhansk. Situația în ceea ce privește peninsula Crimeea este complexă, deoarece Rusia a anexat ilegal teritoriul în martie 2014. Incertitudinea pentru ce urmează este tot mai mare la Kiev, odată ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale.
Președintele Ucrainei, Volodmir Zelenski se va adresa deputaților europeni într-o sesiune plenară specială, odată cu împlinirea celor 1.000 de zile de la invazia Rusiei.
În centrul Kievului, victimele războiului sunt comemorate într-un memorial improvizat. O mare de steguleţe ucrainene în onoarea morţilor ocupă acum un colţ din Piaţa Independenţei din Kiev, cândva inima protestelor proeuropene în masă care l-au răsturnat în 2014 pe preşedintele Ucrainei, susţinut atunci de Moscova.
Rusia ocupă şi pretinde că a anexat aproximativ o cincime din Ucraina
Forţele Moscovei au luat iniţial cu asalt nordul, estul şi sudul Ucrainei, la începutul anului 2022, ajungând la periferia Kievului în nord şi traversând râul Nipru în sud. Armata ucraineană a respins o parte din ofensiva forţelor ruse pe parcursul primului an de război, însă Rusia a păstrat în continuare porţiuni de teritoriu în sud şi în est, care s-au adăugat teritoriilor pe care ea şi interpuşii săi le cuceriseră deja în 2014.
Moscova a cucerit acum aproape întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei şi întreaga coastă a Mării Azov din sud.
Multe oraşe din zona frontului care au fost capturate de Moscova au fost distruse, cel mai mare dintre acestea fiind portul Mariupol de la Azov, cu o populaţie înainte de război de aproximativ o jumătate de milion de locuitori.
În ultimul an, Rusia şi-a extins încet strânsoarea în lupte intense, în principal în Donbas.
Ucraina, la rândul său, a lansat în august primul său asalt la scară largă asupra teritoriului rus şi a capturat o fărâmă din regiunea Kursk din vestul Rusiei.
Cât ar costa reconstrucția Ucrainei
Economia Ucrainei a scăzut cu o treime în 2022. În ciuda creşterii din 2023 şi de până acum în acest an, ea reprezintă încă doar 78% din dimensiunea sa de dinainte de invazie, a declarat pentru Reuters prim-viceprim-ministrul Iulia Svîrîdenko.
Cea mai recentă evaluare disponibilă realizată de Banca Mondială, Comisia Europeană, Organizaţia Naţiunilor Unite şi guvernul ucrainean a arătat că pagubele directe ale războiului în Ucraina au ajuns la 152 de miliarde de dolari în decembrie 2023, cele mai afectate sectoare fiind locuinţele, transporturile, comerţul şi industria, energia şi agricultura.
Costul total al reconstrucţiei şi recuperării a fost estimat de Banca Mondială şi guvernul ucrainean la 486 de miliarde de dolari la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut. Cifra este de 2,8 ori mai mare decât produsul intern brut nominal al Ucrainei în 2023, conform datelor Ministerului Economiei.
Sectorul energetic al Ucrainei a fost deosebit de afectat, Rusia vizând în mod regulat infrastructura prin atacuri la distanţă.
Ucraina este una dintre principalele surse mondiale de cereale, iar întreruperea exporturilor sale la începutul războiului a agravat criza alimentară mondială. De atunci, exporturile şi-au revenit în mare parte, Ucraina găsind modalităţi de a ocoli blocada rusă de facto.
Ucraina cheltuieşte majoritatea veniturilor statului pentru finanţarea apărării şi se bazează pe ajutorul financiar al partenerilor occidentali pentru a plăti pensiile, salariile din sectorul public şi alte cheltuieli sociale.
Fiecare zi de luptă costă Kievul aproximativ 140 de milioane de dolari, a declarat Roksolana Pidlasa, şefa comisiei pentru buget a parlamentului.
Proiectul de buget pentru 2025 prevede că 26% din PIB-ul Ucrainei, adică 2,2 trilioane de hrivne (53,3 miliarde de dolari), vor fi alocate apărării.
Ucraina a primit deja mai mult de 100 de miliarde de dolari de la partenerii săi occidentali sub formă de ajutor financiar.
