Cea mai extinsă ediție de până acum a Festivalului Internațional „George Enescu” a ajuns la final, după un maraton muzical de 23 de zile, cu 84 de concerte în București
Cea mai extinsă ediție de până acum a Festivalului Internațional „George Enescu”, cea de-a XXIV-a, a ajuns la final. Acest adevărat maraton muzical, constând din 23 de zile de muzică clasică a adus pe scenele Festivalului peste 2.500 de muzicieni străini de cel mai înalt nivel și peste 1.000 de artiști români de la cele mai prestigioase instituții muzicale din țară. Au avut loc 84 de concerte în capitală și au fost prezentate publicului 313 lucrări semnate de 149 de compozitori, acoperind istoria muzicii de la perioada barocă până la muzica prezentului. Un număr de 35 de lucrări compuse de George Enescu au fost prezentate în Festival, extinzând vizibilitatea operei marelui compozitor român atât la nivelul audienței, cât și al muzicienilor români și străini. Pe durata Festivalului, un număr de 30 de concerte au avut loc în alte 10 orașe din România (Sibiu, Cluj, Târgoviște, Piatra Neamț, Bacău, Iași, Târgu Mureș, Bârlad, Timișoara, Satu Mare) și în 6 orașe din lume (Florența, Berlin, Liège, Toronto, Montreal, Chișinău). Peste 300 de evenimente asociate Festivalului au avut loc în spații neconvenționale, în muzee, centre comerciale, parcuri sau clădiri de birouri conectând Bucureștiul la spiritul muzicii.
Programul zilei de 22 septembrie debutează cu concertul susținut de Vocalconsort Berlin și Orchestra de Cameră Radio, la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă, de la ora 11:00. Dirijor: Ralf Sochaczewsky, compozitor, instrumente electronice și video: Sven Helbig, inginer de sunet: Carlo Grippa.
În program: „I eat the sun and drink the rain” – zece piese pentru cor şi instrumente electronice, de Sven Helbig.
Spectacol-eveniment rar, foarte lăudat de critică și cu succes de public, reprezentația de la București îl aduce pe scena sălii Auditorium pe Sven Helbig însuși, care coordonează mișcarea scenică și asigură partea de instrumente electronice și video. Interpretarea piesei este asigurată de Vocalconsort Berlin, considerat unul dintre cele mai bune și mai versatile coruri din Germania și din lume.
I Eat the Sun and Drink the Rain este o lucrare pentru cor și electronice live. Este o piesă conceptuală creată de Sven Helbig în care el apare atât ca autor al muzicii, cât și al majorității textelor. Compoziția include zece piese, care urmează un fir narativ țesut în jurul a zece întrebări apăsătoare din zilele noastre. Sven Helbig pleacă de la ideea că sufletul uman este parte a naturii. El trimite ascultătorul într-o călătorie poetică în căutarea dimensiunii umane într-o lume dominată de tehnologie. Fără să sune dogmatic, ridică întrebări de genul: Care va fi locul ființelor umane într-o lume a inteligenței artificiale? Ce se va întâmpla cu relațiile interpersonale într-o eră de alienare digitală? Cum vom trăi pe Terra, dacă ne prădăm mediul înconjurător și îl distrugem noi înșine? Rezonanța puternică a lucrării este generată și de pasajele corale delicate care însoțesc sintetizatoarele pulsante, iar etericele acorduri a cappella se suprapun peste sunetele create digital într-un echilibru perfect între vocea umană și soundul electronic. Compoziția include piese cu influență populară (Abendglühen / Cerul roșu noaptea), alături de secvențe cu armonice complexe și subtile în maniera lui Arvo Pärt (Kyrie) și muzică electronică minimalistă (Gedenken / Pomenire).
Compoziția „I eat the sun and drink the rain”, cu zece piese pentru cor şi instrumente electronice, de Sven Helbig a fost înregistrată (în 2016, casa de discuri: Neue Meister) cu Vocalconsort Berlin, sub conducerea dirijorului Kristjan Järvi, Helbig continuând parteneriatul artistic cu Järvi, început odată cu prezentarea primei audiții a lucrării sale Pocket Symphonies.
Compozitorul german Sven Helbig (născut în 1968) este una dintre cele mai apreciate voci creative ale noii generații. El vine cu o viziune artistică în care nu mai există bariere între lumea muzicii clasice, cântată de orchestră, arta experimentală, muzica pop sau noile tehnologii. El compune muzică corală, orchestrală și de cameră, atât pentru scena clasică, cât și pentru cea la graniță cu experimentalul, integrând efecte electronice, intertextualizând frazări multimedia sau video care să extindă canalele de percepție și recepție ale experienței. Sven Helbig este compozitor în rezidență la Teatrul Național German din Weimar, la Universitatea din Leipzig și la Universitatea Națională San Martin din Buenos Aires. A debutat cu compoziția „Pocket Symphonies”, care a și fost înregistrată de Deutsche Grammophon, urmată de lucrarea „I eat the sun and drink the rain”, înregistrată la Neue Meister. Sven Helbig este co-fondator al Dresden Symphony Orchestra, prima orchestră europeană dedicată exclusiv interpretării muzicii contemporane. Sven Helbig colaborează fructuos de mai mulți ani cu cvartetul Fauré, cântărețul de operă René Pape, dirijorul Kristjan Järvi, Pet Shop Boys și trupa de rock cult Rammstein.
Partea corală a reprezentației „I eat the sun and drink the rain” va fi susținută de Vocalconsort din Berlin. Ansamblul a fost fondat în anul 2003, debutând cu mare succes la Festivalul de la Innsbruck, cu „L’Orfeo”, de Monteverdi, în regia lui Rene Jacobs. Ansamblul este specializat în baroc, însă abordează și piese romantice și contemporane. Colaborează constant cu dirijori renumiți, precum Marcus Creed, Rene Jacobs, Jos van Immerseel, Gary Cooper, Olof Boman și Ottavio Dantone, precum și cu orchestre renumite, ca Akademie fur Alte Musik Berlin, Accademia Bizantina, Orchestra Barocă din Hamburg și Orchestra Barocă Brock.
La Sala Radio, de la ora 13:00, are loc concertul extraordinar al Orchestrei Naționale a Radiodifuziunii Române, sub bagheta compozitorului și dirijorului Krzysztof Penderecki, alături de Corul Academic Radio, dirijat de Ciprian Țuțu. Soliști: Erika Grimaldi – soprană, Anna Lubańska – mezzosoprană, Thomas Bauer- bariton, Alissa Margulis – vioară.
În program, două lucrări în premieră în România semnate de Krzysztof Penderecki: Simfonia a VIII-a „Lieder der Vergänglichkeit” (Cântece ale efemerului) pentru solişti, cor şi orchestră și Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră „Metamorphosen”.
Krzysztof Penderecki își exprimă crezul muzical prin fraza: „Tot ce mă interesează este eliberarea sunetului de orice tradiție”. Considerat în momentul de față una dintre cele mai proeminente voci ale componisticii contemporane la nivel internațional, el este un compozitor, dirijor și pedagog polonez (născut în anul 1933, la Dębica). Provine dintr-o familie multi-culturală cu rădăcini armeano-germano-poloneze.
Krzysztof Penderecki a studiat compoziția cu Franciszek Skołyszewski, apoi, din 1955-58, cu Artur Malawski și Stanisław Wiechowicz, la Academia de Muzică din Cracovia. În 1958, a început să predea în compoziție și, în 1972, a devenit profesor, ocupând și funcția de rector până în 1987. A ținut prelegeri, ca profesor asistent la Essen la Folkwang-Hochschule (1966 - 68) și la Universitatea Yale (1973-78).
După câștigarea premiilor competiției Tinerilor compozitori Polonezi, în 1959, Penderecki dobândește o recunoaștere europeană rapidă, lucrările lui fiind interpretate la festivaluri de muzică contemporană și începe să primească comenzi de la diverse instituții muzicale. În 1960, el a compus o piesă pentru 52 de coarde intitulată 8'37"( durata compoziției), pentru care a primit premiul Rostrum International al Uniunii Compozitorilor din Paris. Lucrarea este cunoscută ca Threnody for The Victims of Hiroshima și îi aduce lui Krzysztof Penderecki recunoașterea de reprezentant de frunte al muzicii de avangardă. Lucrarea sa Fluorescence, interpretată pentru prima dată în 1962 la Donaueschingen, confirmă acest lucru. Pe lângă instrumentele tipice ale unei orchestrei simfonice, Penderecki a introdus o secțiune mare și experimentală de percuție, incluzând o foaie de metal pentru a imita tunetul, bucăți de sticlă și metal zgâriate cu un fierăstrău, clopote, un clopot electric, o mașină de scris și o sirenă. Instrumentele tradiționale sună, de asemenea, ciudat, deoarece se cântă la ele în moduri neconvenționale. În simfoniile sale ulterioare, s-a îndepărtat de limbajul avangardist și a încetat să mai experimenteze la nivelul sunetului.
Krzysztof Penderecki a scris și multă muzică de film: ilustrația lungmetrajului Manuscrisul de la Saragossa, de Wojciech Jerzy Has, dar și pentru filme de Hollywood, precum The Shining, The Exorcist, Kashrick, The Mask și Shutter Island, de Martin Scorsese.
Lucrările maestrului Krzysztof Penderecki vor fi interpretate de Orchestra Națională Radio și Corul Academic Radio.
Orchestra Națională Radio s-a înființat în anul 1928, odată cu lansarea postului public de radio, la inițiativa și sub conducerea compozitorului Mihail Jora. Abordează un repertoriu complex, de la muzica barocă la lucrări ale contemporaneității. Și-a asumat misiunea de a difuza creații naționale, fiind ansamblul cu cel mai mare număr de prime audiții de compozitori români. A obținut importante distincții naționale și internaționale pentru discurile realizate – „Charles Cros”, Franța; „Puerta del Sol”, Uruguay; „Koussevitzky”, SUA. Orchestra Națională Radio a efectuat turnee în Franța, Italia, Germania, Spania, Elveția, Rusia, Ungaria, Turcia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Japonia, China – și a participat la numeroase festivaluri internaționale.
Fondat în 1940, sub conducerea dirijorului și compozitorului Ioan Croitoru, Corul Academic Radio și-a asumat rolul promovării repertoriului vocal-simfonic, incluzând regulat noi piese în repertoriu și ajungând să stăpânească astăzi un mare număr de lucrări: oratorii, cantate, madrigale, poeme, balade şi numeroase miniaturi. A fost condus de-a lungul anilor de: Dumitru D. Botez, Gheorghe Danga, Dumitru D. Stancu, Constantin Petrovici, Emanuel Elenescu, Alexandru Şumski, Carol Litvin, Aurel Grigoraş şi Dan Mihai Goia. În prezent, Corul Academic Radio este pregătit și condus de Ciprian Ţuţu. Concomitent cu asigurarea programelor stagiunilor muzicale, Corul Academic Radio, format din circa 70 de muzicieni profesioniști, asigură efectuarea înregistrărilor pentru discuri și pentru fondul muzical Radio, promovând valori importante ale creației românești tradiționale sau de actualitate, inclusiv prime audiții, numeroase fiindu-i dedicate.
De la ora 16:30, pe scena Ateneului Român are loc reprezentația operei „Don Giovanni”, de W.A. Mozart, în interpretarea Orchestrei de Cameră din Basel, sub bagheta dirijorului Giovanni Antonini.
În distribuție: Luca Pisaroni (bas-bariton) - Don Giovanni, Sylvia Scwhartz (soprană) - Donna Anna, Miah Persson (soprană) - Donna Elvira, Patrick Grahl (tenor)- Don Ottavio, Giulia Semenzato (soprană) – Zerlina, Alex Esposito (bariton) – Leporello, David Soar (bas-bariton) - Comandorul, Masetto.
Orchestra de Cameră din Basel (KOB - Kammerorchester Basel) a fost fondată în anul 1984, fiind formată din absolvenți ai diferitelor conservatoare elvețiene. Structura orchestrei este neobișnuită, în sensul că nu există un dirijor principal, care să exercite un control artistic în conceperea și implementarea programelor. Este cotată în momentul de față una dintre cele mai cunoscute orchestre de cameră europene. Susține în jur de 90 de concerte pe an, fiind invitată regulat în săli de concerte renumite din Londra, Amsterdam, Köln, Berlin, Zürich, München, Viena, Valencia şi Paris. KOB colaborează cu dirijori de calibru internațional, printre care Giovanni Antonini, David Stern, Paul McCreesh, Kristjan Järvi, Paul Goodwin, Philippe Herreweghe şi cu soliști precum Cecilia Bartoli, Magdalena Kožená, Emma Kirkby, Jennifer Larmore, Andreas Scholl, Christian Tetzlaff, Julia Fischer, Daniel Hope, Matthias Goerne, Angelika Kirchschlager, Tabea Zimmermann, Renaud Capuçon, Pieter Wispelwey, Thomas Zehetmair, Giuliano Carmignola, Bobby McFerrin, Emmanuel Pahud şi Sabine Meyer. Discografia KOB include înregistrarea integralei simfoniilor lui L.v. Beethoven, sub conducerea lui Giovanni Antonini. Orchestra are o colaborare pe termen lung cu casa de discuri Sony BMG, printre înregistrări numărându-se albumul “Neo-classic modern”, înregistrări cu Angelika Kirchschlager, Marijana Mijanovic, Núria Rial şi Lawrence Zazzo, înregistrări cu operele Riccardo primo şi Concerti grossi de G.F. Händel.
Reprezentația va fi nuanțat coordonată de bagheta dirijorului italian Giovanni Antonini (n. 1965). Cu studii muzicale (dirijat și flaut transversal baroc) în Milano, orașul său natal, și la Centrul de Muzică Veche din Geneva, el este co-fondator, alături de Luca Pianca, al Il Giardino Armonico, un ansamblu-pionier de muzică veche italiană, cu care a primit premiul Gramofon, Diapason d’Or și Choc du Monde de la Musique. În 2014, Antonini și Il Giardino Armonico au început un proiect care urmărește să realizeze și să înregistreze toate simfoniile lui Joseph Haydn până în 2032, când are loc a 300-a aniversare a nașterii compozitorului. Antonini a colaborat cu muzicieni precum Christoph Prégardien, Christophe Coin, Katia și Marielle Labèque, Viktoria Mullova și Giuliano Carmignola. Colaborează regulat cu Orchestra de Cameră din Basel de peste 15 ani.
Ziua de 22 septembrie și, totodată, ultima zi din ediția 2019 a Festivalului Internațional George Enescu se încheie cu concertul Orchestrei Regale Concertgebouw din Amsterdam, la Sala Palatului, de la ora 19:30. La pupitrul orchestrei se va afla dirijorul Tugan Sokhiev.
În program: Variațiuni pe o temă de Haydn – de J. Brahms, Uvertura în la major pe teme populare românești – de George Enescu și Simfonia I în sol minor, „Visuri de iarnă” - de P.I. Ceaikovski.
Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam este cotată drept una dintre cele mai bune orchestre din lume. Lăudată de critică, aplaudată de public și impusă la nivel global ca una dintre cele mai bune orchestre ale lumii, Royal Concertgebouw este o instituție în sine, care și-a asumat ca misiune să conecteze și să îmbogățească oamenii oferindu-le o experiență muzicală sublimă. ”Toți membrii personalului sunt angajați pe deplin în această misiune” – declară ei. ”Ambiția noastră este să scriem istoria muzicii, continuând să fim în liga de top a orchestrelor din lume. Prețuim natura privată a afacerii noastre - suntem responsabili pentru 95% din veniturile proprii și ne propunem să păstrăm Concertgebouw în starea sa cea mai bună pentru generațiile care vin”.
Concertgebouw a creat o adevărată tradiție prin concertele sale devenite legendare, cu nume ilustre din muzica clasică, jazz și muzica world, precum Gustav Mahler, Richard Strauss, Bernard Haitink, Yehudi Menuhin, Jessye Norman, Vladimir Horowitz, Cecilia Bartoli, Louis Armstrong, Sting și mulți alții.
La pupitrul dirijoral va fi Tugan Taymourazovitch Sokhiev (născut în Ossetia, în 1977). Sokhiev s-a format la Conservatorul din Sankt Petersburg. Prima operă dirijată de Tugan Sokhiev a fost o producție cu La Bohème, în Islanda. A fost remarcat de Anthony Freud, directorul general al Welsh National Opera (WNO), care l-a numit director muzical pentru cinci ani. Primele opere cu WNO în calitate de dirijor au fost Don Giovanni, Cavalleria Rusticana și I Pagliacci. În 2005, Sokhiev a devenit dirijor principal și consilier muzical la Orchestre National du Capitole de Toulouse. A primit premiul „Révélation musicale de l'année”. În septembrie 2010, a fost numit dirijor principal și director artistic al Deutsches Symphonie-Orchester Berlin (DSO Berlin). În ianuarie 2014, Sokhiev preia directoratul muzical al Teatrului Bolshoi.
