Corneliu Bjola, doctor în știință politice şi profesor asociat la Oxford University, a explicat, luni la Antena 3 CNN, elementele care indică posibilitatea ca Rusia să intervină şi în alegerile prezidențiale din 2025. Mai mult, el a oferit şi o serie de soluţii în forma unor echipe organizate strategic cu roluri clare, mai ales în comunicare cu societatea civilă, prevenirea de atacuri cibernetice, identificare anomalii. Referitor la comunicarea, acesta a identificat o serie de greşeli, concluzionând că „problema autorităților române este inerţială, în sensul că nu le place să comunice și speră că problema se rezolvă de la sine".
„Trebuie să recunoaștem că situația vă fi mai dificilă în momentul de față din trei motive. În primul rând, situația s-a schimbat, vorbim de un segment de populație care este fustrat, poate chiar radicalizat 10-15%. Situația aceasta nu exista înainte de 24 (n.r noiembrie), era o anumită stare de frustare în societate, doar nu coagulată și cu care e dificil acum de comunicat.
Apo ar trebui să recunoaștem că răspunsul după alegeri a fost parțial din partea guvernului, din partea președinției. Deci asta nu ajută. Nu vedem oameni credibili care să impună o anumită direcție de schimbare.
Şi al treilea element este va fi mai dificil este să distingi între un sentiment organic de cetățeni care au doleanțe, au probleme legitime pe care vor să le exprime și ceea ce vine de afară. Acum pentru că s-a schimbat situația, trebuie reacționat altfel", a spus Corneliu Bjola, la Antena 3 CNN
Soluţiile pentru a nu repeta scenariul de la alegerile prezidenţiale din 2024
„Este bine de reținut câteva elemente de practica internațională. Trebuie să ai o echipă pe atacuri cibernetice care se vor întâmpla, vor avea loc și probabil va fi legat de sistemul de vot, de site-urile guvernamentale, pentru că un rol la un astfel de atac cibernetic este de a scade încrederea în stat.
Al doilea element este o echipă de comunicare strategică, care nu este comunicare propagandă. În comunicarea strategică trebuie să înțelegi ce se întâmplă în spațiu online foarte atent, ce este organic, adică la ce vine din partea cetăţenilor, şi ce nu este organic, cum să reacționezi la ele cu oameni credibili şi comunicare zilnică.
Această comunicare trebuie să aibă loc mai eficient și la nivel mai larg, nu numai în București", a mai explicat politilogul, care a subliniat că după anularea alegerilor de către CCR s-a pierdut un avantaj din cauza lipsei de comunicare.
O lună de zile, 3 săptămâni, autoritățile n-au comunicat. Și ce se întâmplă în acest moment? Se face un culoar comunicațional-informațional. Când tu nu vorbești, altcineva vorbește despre tine şi nu o să-ți placă. Iarăși, nu vorbesc de propagandă, vorbesc de comunicare strategică, în care tu monitorizezi niște istorii care se rostogolesc și care s-ar putea să fie false.
Aș mai aduce în comunicare o echipă financiară care să se uite la donații. Am aflat despre acele donații ulterior( n.r referire la campaniile cu donaţii pentru candidatul pro-rus Călin Georgescu). Ai nevoie de o echipă legală, de avocați care să întâmpine anumite provocări legale. Toate aceste echipe trebuie să existe, să funcționeze, să fie coagulate, nu să reacționeze, ci să intre în funcțiune foarte eficient.
Și aș mai adăuga un singur element, poate pentru mai (n.r luna în care este primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025), o echipă care se uită la anomalii, nu neapărat ce se întâmplă în spațiul online, ci de exemplu, o dronă.
O dronă creează anxietate, alimentează, această narațiune cu pacea, chipurile România atrasă în război. (...) Asta înseamnă organizare, adică niște structuri care să vină la un loc, pe nivel legal, pe nivel financiar, pe nivel de comunicare strategică, să înțeleagă aceste elemente suspecte, să fie pregătite cu oameni credibili și asta înseamnă să lucrezi cu societatea civilă, pentru că sunt oameni foarte preocupați de situație", a mai spus Bjola.
Mai mult, politologul a atras atenția şi asupra greșelilor făcute în comunicare de către ministerul de Eterne care trebuia să clarifice situaţia anulării alegerilor în presa internațională, care a dezbătut pe larg acest subiect.
„Ca prim-ministru, ministru de Externe trebuia să explic la toată lumea, credibil ce s-a întâmplat. Pentru că pe acel spațiu toţi îşi pun întrebări, România e o ţară în Uniunea Europeană, țară NATO. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat în Portugalia, cred că și România și-ar pune întrebări. Cred că problema autorităților române este inerţială, în sensul că nu ne place să comunice și speră că problema se rezolvă de la sine. Mare, mare greșeală", a mai spus Corneliu Bjola, la Antena 3 CNN.
