Românii votează duminică într-un scrutin cu o importanță uriașă. Primul tur al alegerilor prezidențiale are loc într-un context mai mult decât complicat, cu un război la graniță și cu provocări uriașe în țară și, mai ales, în regiune. Finala mică nu e doar primul pas în drumul spre un palat, este începutul învestirii cu încredere a celui care va trebui să treacă țara, cel puțin jumătate de deceniu, printr-o lume pregătită parcă să sară în aer, la propriu.
Viitorul preşedinte se va confrunta cu o economie europeană care încetineşte, cu o situație financiară dificilă și cu un război brutal în vecinătate. Iar guvernul care va rezulta după alegerile din 1 decembrie și președintele ales au cu cel puțin 5 crize la orizont.
Lumea se îndreaptă spre al 3-lea Război Mondial
Tensiunile între puterile nucleare cresc de la o zi la alta. În așteptarea lui Donald Trump și a „păcii în 24 de ore”, Occidentul și Rusia sunt tot mai aproape de război. Putin folosește rachete experimentale și amenință ca va lovi țări NATO. Vucic, prietenul lui din Serbia, spune că nu glumește. Ucraina poate lovi acum cu rachete puternice teritoriul rus. Iar butoiul cu pulbere e aproape de scânteia deja aprinsă. Premierul polonez Donald Tusk spune că amenințarea războiului în Europa este una gravă și reală, fostul șef al armatei ucrainene, acum ambasador în Marea Britanie, spune că deja al treilea război mondial a început, în timp ce fostul șef al trupelor NATO în Europa, Ben Hodges, vorbește chiar de al patrulea război mondial, dacă am considera Războiul Rece ca fiind cel de al treilea.
România trebuie să reducă deficitul. De unde bani?
Deficitul bugetar va depăși la finalul anului super-electoral 2024 pragul de 8%. România se îndatorează tot mai mult și mai scump. Previziunile economice nu arată prea bine, iar presiune de a strânge mai mulți bani la buget nu are cum să nu lovească în cetățeni. Că sunt simpli angajați, patroni sau bugetari, categorii întregi vor fi afectate. Promsiunile din campanie vor fi uitate repede și România va fi nevoită să găsească soluții, unele deloc populare. Fondurile europene vor face în continuare drumuri și autostrăzi, dar sume importante din celebrele 80 de miliarde „obținute” de Klaus Iohannis vor fi pierdute - deja se întâmplă asta. Sunt necesare reforme serioase, unele asumate și în PNRR, care bat pasul pe loc sau lipsesc cu desăvârșire.
Schengen e bun, dar vine cu niște costuri
Vești bune au venit odată cu promisiunea Austriei că va ridica vetoul pentru Schengen și va accepta România și Bulgaria în zona de liberă circulație, care nu mai e atât de liberă. La Budapesta, sub președinția lui Orban a Consiliului UE, ministrul austriac Karner nu a mai zis „nein”. Mai avem nevoie și de un acord formal în Parlamentul olandez și de la 1 ianuarie granițele se deschid. Avantajele sunt uriașe pentru companii, transportatori și cetățeni. Intrarea în spațiul Schengen vine însă și cu câteva provocări. Portul Constanța devine poarta de intrare în Europa, acum legată și terestru de UE. Lipsa granițelor poate fi un motiv bun ca rețelele de trafic de droguri și de persoane să fie mult mai prezente în România punând și mai multă presiune pe autorități. Iar lupta cu drogurile, discutată politicianist în campanie, va fi mai dificilă având mai multă „marfă” pe piață.
Economia europeană gâfâie
Mai multe țări europene, în frunte cu Germania, se așteaptă la perspective economice negative, în timp ce Europa stă cu inima strânsă înainte de preluarea mandatului de președinte de către Donald Trump. O politică protecționistă a președinteului american, creșterea taxelor în raport cu Uniunea Europeană, vor lovi în economiile de pe bătrânul continent. Competiția cu China pe piața auto a băgat industria în recensiune, cu perspectiva închiderii uzinelor auto din Germania și cu o reacție în lanț care va afecta întreaga Europă. O Românie cu finanțele pe avarie va fi lovită puternic de ceea ce pare o furtună perfectă.
Ne amuză Greta, dar schimbările climatice sunt aici
Iar dacă tot vorbim de furtuni, este mai mult decât evident că schimbările climatice sunt noua normalitate. Trebuie să ne obișnuim să trăim cu veri îngrozitor de fierbinți, cu fenomene meteo care fac prăpăd și produc victime și pagube enorme, iar serviciile de urgență, autoritățile, guvernele și șefii lor vor juca un rol crucial în viitorul acestei planete, unul care nu pare deloc roz.
