Potrivit AEP, până la această oră, au votat în total 167.561 de români din străinătate, în 951 de secții de votare.

Au fost 163.218 de votanți pe liste suplimentare, 4.343 votanți pe lista de corespondență. 

Cele mai multe voturi s-au înregistrat în Marea Britanie, Italia , Germania, şi Spania,

Peste 150.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă la ora 21:00, pentru a vota la alegerile parlamentare, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, s-au prezentat la vot 153.132 de cetăţeni români.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - 27.458; Italia - 24.317; Germania - 23.748; Spania - 19.677; Republica Moldova - 14.687; Franţa - 7.559; Belgia - 6.935; Austria - 5.264; Regatul Ţărilor de Jos - 4.704; Danemarca - 2.455; Elveţia - 2.307.

De asemenea, au votat în Suedia - 1.249, iar în Norvegia - 834. În Canada şi-au exprimat dreptul constituţional 1.276 alegători, iar în SUA - 1.272.

Potrivit AEP, până la această oră, au votat în total 130.075 de români din străinătate.

Pe primul loc ca număr de votanţi a trecut Marea Britanie, cu 21.057 de voturi, urmată de Italia, cu 20.315, şi Germania, cu 20.156.

Potrivit datelor publicate în timp real de AEP, până la această oră au votat 113.885 de români din diaspora, din care 1109.542 pe listele suplimentare, iar restul de 4.343 prin corespondență.

Comparativ cu alegerile de acum patru ani, prezența la urne în străinătate, la ora 18.00 este mai mare cu peste 40.000 de oameni.

La parlamentarele din 2020, la aceeași oră votaseră peste 71.000 de alegători.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, vicepreşedintele AEP, Zsombor Vajda, şi reprezentanţii principalelor direcţii cu atribuţii în organizarea proceselor electorale de la nivelul instituţiei s-au întâlnit sâmbătă cu observatorii internaţionali care au fost acreditaţi în vederea observării alegerilor parlamentare din 1 decembrie.

Preşedintele AEP a atras atenţia asupra faptului că, în întreaga lume, procesele electorale pot fi influenţate de activităţi de dezinformare, defăimare şi fake-news, cu ajutorul platformelor de social media şi a tehnologiei de tipul AI. Acestea pot fi răspândite într-un mod care poate să scape reglementărilor legale şi pot să conducă la dezinformarea electoratului şi la influenţarea tendinţei de vot.

„Este un aspect care preocupă din ce în ce mai mult autorităţile din întreaga lume, întrucât astfel de platforme sociale nu se supun strict unor reglementări legale şi pot să contribuie, chiar şi fără intenţie, la crearea unor situaţii cel puţin neplăcute. Democraţia are la bază, în primul rând, încrederea cetăţenilor în procesele electorale, iar această încredere poate fi câştigată greu şi poate fi pierdută foarte uşor. 

Alături de instituţiile partenere facem eforturi organizatorice pentru a desfăşura alegerile într-un mod transparent şi corect, în acord cu exigenţele standardelor europene şi internaţionale în materie. Avem, însă, nevoie şi de sprijinul cetăţenilor care trebuie să fie atenţi şi responsabili şi să nu se lase atraşi în acţiuni propagandistice, care pot să dăuneze democraţiei unei ţări”, a spus preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, potrivit Agerpres.

Autoritatea Electorală Permanentă a informat sâmbătă că, pentru alegerile parlamentare, sunt înscrişi în listele electorale permanente un număr total de 18.008.555 de alegători.

Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că:

• numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.403 cetăţeni;
• numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.656 cetăţeni;
• numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 5.864 cetăţeni, potrivit Agerpres.

Prezența la vot a românilor din diaspora a depășit-o pe cea din 2020. 

Până la ora 16:00, 82.405 de români au votat deja, informează AEP.

În 2020, prezența la vot, la parlamentare, în diaspora, la ora 16.00, era de 59.364 de români.

Peste 62.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă la ora 15:00, pentru a vota la alegerile parlamentare, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, s-au prezentat la vot 62.375 de cetăţeni români.

De asemenea, 4.343 de alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de peste 66.700.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Germania - 9.825; Italia - 9.226; Republica Moldova - 8.678; Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - 8.900; Spania - 7.610; Franţa - 3.223.

De asemenea, au votat în Suedia - 554, în Norvegia - 410, iar în Australia - 265.

În Canada şi-au exprimat dreptul constituţional 99 de alegători, în SUA - 60, iar în China - 72.

În străinătate nu se votează cu urna mobilă.

Prezența la vot a românilor din diaspora a depășit-o pe cea din 2020. Până la ora 14:00, 52.737 de români au votat deja, informează AEP.

În Republica Moldova, Germania şi Italia numărul alegătorilor care s-au prezentat la urme a trecut de 7.000.

În Marea Britanie şi Spania au votat peste 5.500 de persoane.

Biroul Electoral Central a informat că până sâmbătă, la ora 12:00, şi-au exprimat opţiunea, prin vot, la secţiile de votare din străinătate, precum şi prin corespondenţă, pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, un număr de 27.277 de alegători, din care 46,38% femei şi 53,62% bărbaţi.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, o prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în: Republica Moldova - 4.371 de alegători, Italia - 3.986, Germania - 3.329, Spania - 2.596, Regatul Unit al Marii Britanii - 2.129.

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în Argentina, Azerbaidjan, Cuba, Etiopia şi Republica Chile - zero alegători.

Prezenţa la vot pe grupe de vârstă se prezintă astfel:

* 5,69% - alegători cu vârsta între 18 - 24 de ani
* 14,53% - alegători cu vârsta între 25 - 34 de ani
* 26,69% - alegători cu vârsta între 35 - 44 de ani
* 43,62% - alegători cu vârsta între 45 - 64 de ani
* 9,47% - alegători cu vârsta peste 65 de ani.

Votul la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, din 30 noiembrie şi 1 decembrie, a început vineri, la 20:00 (ora României), când s-a deschis secţia de votare organizată la Auckland, în Noua Zeelandă, la ora locală 7:00.

În străinătate votarea se desfăşoară în 950 de secţii, pe durata a două zile. Având în vedere diferenţele de fus orar, votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a 59 ore. Secţiile din vestul Statelor Unite ale Americii şi Canadei vor fi ultimele care se vor închide, luni 2 decembrie, la 7,00 ora României.

Efectivele Ministerului Afacerilor Interne vor asigura, sâmbătă, protecţia pe timpul transportului buletinelor de vot şi a celorlalte materiale electorale de la locurile de depozitare către secţiile de votare.

"Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de vot, împreună cu membrii acestora, trebuie să fie prezenţi la sediile secţiilor de votare sâmbătă, la ora 18:00, pentru a dispune măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. Totodată, preşedinţii secţiilor de votare vor dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot. Începând de la acel moment, structurile Ministerului Afacerilor Interne vor asigura măsurile de protecţie la cele peste 18.960 de secţii de votare, urmând ca mâine dimineaţă, la ora 6:00, secţiile să fie predate preşedinţilor birourilor electorale, cu sigiliile intacte", a informat MAI, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Conform sursei citate, în misiunile de sâmbătă sunt implicate peste 35.200 de efective ale Ministerului Afacerilor Interne.

În ziua alegerilor, aproximativ 45.500 de angajaţi MAI vor fi angrenaţi, în principal, în misiuni de menţinere a siguranţei publice, de asigurare a protecţiei secţiilor de vot şi de cercetare a sesizărilor privind incidentele electorale.

Pentru a veni în sprijinul alegătorilor care doresc să voteze duminică, dar nu au documente de identitate valabile, Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor, cu sediul în Bucureşti, are program cu publicul atât sâmbătă, cât şi duminică, în intervalul ora 7:00 - 21:00.

Peste 4.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă la ora 9:00, pentru a vota la alegerile parlamentare, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, s-au prezentat la vot 4.008 cetăţeni români.

De asemenea, 4.343 de alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de peste 8.300.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia - 796, Germania - 542, Spania - 504, Franţa - 245.

Votul în diaspora la alegerile parlamentare se desfăşoară pe parcursul a două zile, sâmbătă şi duminică.

Peste 4.300 de români au votat în străinătate până sâmbătă la 3.00 (ora României), la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea secţiilor vineri şi până sâmbătă la ora 3,00, s-au prezentat la urne 104 cetăţeni români, iar prin corespondenţă au votat 4.343 de alegători, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind de 4.447.

Cele mai multe voturi au fost exprimate în Australia şi China. Votul este în derulare în Asia şi, în funcţie de diferenţele de fus orar, secţiile continuă să se deschidă. În total 950 de secţii au fost organizate în străinătate.

Procesul electoral se desfăşoară pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, şi duminică, 1 decembrie, în intervalul orar 7:00 - 21:00 (ore locale), cu posibilitatea prelungirii votării până cel mult la ora 23:59 în cazurile în care există alegători care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare sau se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot.

Turiştii, cetăţeni români cu domiciliul în România care se află în străinătate în perioada votării, nu pot vota la alegerile parlamentare din 30 noiembrie - 1 decembrie 2024.

Pot vota la alegerile pentru Parlamentul României, cetăţenii români care fac dovada domiciliului în străinătate cu paşaportul simplu electronic pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS) aflat în termen de valabilitate, sau a reşedinţei în străinătate, prin prezentarea unui document care o atestă, precizează Ministerul Afacerilor Externe.

Documentul care atestă reşedinţa în străinătate trebuie însoţit de un document de identitate, aflat în termen de valabilitate, emis de autorităţile române. Posesorii de CRDS nu mai trebuie să prezinte un alt document pentru a putea vota la secţiile de peste hotare.

Votul la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, din 30 noiembrie şi 1 decembrie 2024, a început vineri la 20,00 ora României, când s-a deschis secţia de votare organizată la Auckland, Noua Zeelandă.

În străinătate votarea se desfăşoară în 950 de secţii, pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7,00 - 21,00 (ora locală), şi duminică, 1 decembrie, între orele 7,00 - 21,00 (ora locală). Având în vedere diferenţele de fus orar, votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a 59 ore.

Secţiile din vestul Statelor Unite ale Americii şi Canadei vor fi ultimele care se vor deschide şi totodată ultimele care se vor închide luni 2 decembrie la 7.00 ora României.

Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, aceştia putând vota până cel mult la ora 23,59.

Alegătorii îşi pot exercita dreptul constituţional la orice secţie de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

Românii cu reşedinţa în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar.

Ministerul Afacerilor Externe a publicat pe site-ul său care sunt documentele care atestă reşedinţa în străinătate.

Optsprezece formaţiuni şi doi independenţi au intrat în cursa pentru noul Legislativ din partea diasporei.

Alegerile parlamentare se desfășoară prin vot pe liste, ceea ce înseamnă că alegătorii nu votează pentru un anumit candidat, ci pentru o listă de candidați propusă de partidele politice, alianțele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. 

În sistemul de reprezentare proporțională, locurile din Parlament sunt împărțite între partide în funcție de proporția de voturi obținute în fiecare circumscripție.

Pentru a putea obține mandate în Parlament, partidele trebuie să depășească pragul electoral de 5% la nivel național sau cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții. Alianțele politice trebuie să treacă un prag mai ridicat, în funcție de numărul de partide care le compun: 8% pentru alianțele cu două partide, 9% pentru cele cu trei partide și 10% pentru alianțele cu mai multe partide.

Astfel, la alegerile parlamentare din 2024 vor candida 31 de partide și alianțe, iar pentru locurile din Parlament se vor bate și 19 organizații ale minorităților naționale. Partidele mari, cum ar fi PSD, PNL, USR, AUR și UDMR, vor avea liste complete în majoritatea circumscripțiilor, iar cele mai mari partide au pregătit un număr semnificativ de candidați pentru Senat și Camera Deputaților.

Parlamentul României este compus din 137 de senatori și 332 de deputați. Alegerea acestora se face pe baza unui sistem proporțional în cele 43 de circumscripții electorale, care corespund celor 41 de județe ale țării, municipiului București și circumscripției pentru diaspora. Fiecare circumscripție electorală este desemnată pentru a reprezenta o anumită zonă geografică, iar numărul de mandate alocate fiecărei circumscripții este proporțional cu numărul de locuitori.

De exemplu, fiecare circumscripție de deputați are un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru senatori, norma este de un senator la 168.000 de locuitori. 

Cetățenii români care au îndeplinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, au dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților și își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:

• cartea de identitate;
• cartea electronică de identitate;
• cartea de identitate provizorie;
• buletinul de identitate;
• pașaportul diplomatic;
• pașaportul diplomatic electronic;
• pașaportul de serviciu;
• pașaportul de serviciu electronic;
• carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Alegătorii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. 

Pentru a afla la ce secţie de votare sunt arondaţi, alegătorii pot introduce datele personale pe site-ul Autorității Electorale Permanente.

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizată în ţară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18:00-20:00.

Procesul de votare în ţară se desfăşoară într-o singură zi, duminică, 1 Decembrie 2024, între orele 7:00-21:00. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot.

Însă alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, dar şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel târziu la ora 23:59.

În diaspora se poate vota în două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7:00 și 21:00 şi duminică 1 decembrie, între orele 7:00 și 21:00.

La fel ca și în țară, dacă și după ora 21:00 vor fi alegători la sediul secțiilor de vot, precum și la rând în afara sediului secției, programul de votare se va prelungi până cel târziu la ora 23:59.

Listele cu candidații la alegeri parlamentare 2024, Senat și Camera Deputaților, au fost publicate pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC). Potrivit Biroului Electoral Central, pentru alegerile parlamentare 2024 au fost înregistrate candidaturile de la 31 de partide și alianțe și 19 organizații ale minorităților naționale.

PSD are cei mai mulţi candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor (639), având liste complete pentru 42 de circumscripţii, urmat de SOS România, unde candidează 636 de persoane, PNL - cu 630 de candidați, AUR - 621, Forţa Dreptei - 619, UDMR - 596, USR – 589 de candidați.

Lista candidaților pentru Senat

Lista candidaților pentru Camera Deputaților

Alegerile parlamentare 2024 sunt organizate într-un singur tur, iar viitorii senatori și deputați vor avea mandate de 4 ani.