"Dragi prieteni, minunate vești la început de această toamnă minunată. Protejarea pădurilor din jurul Bucureștilor pentru sănătatea și bucuria noastră, a tuturor, a intrat în linie dreaptă. După votarea în vară, cu unanimitate, de către Senatul României, a proiectului nostru de lege, cu 105 voturi pentru din 105 exprimate, astăzi, comisia juridică a Camerei Deputaților a dat aviz favorabil, tot cu unanimitate de voturi.
Am reușit să aducem împreună oameni de bine din USR, Reper (partide cu care am și depus textul inițial al proiectului), cât și din PNL, PSD și UDMR. Avem, în acest moment, nu mai puțin de 65 de parlamentari drept co-inițiatori ai legii.
Poate că nu întâmplător, consensul de astăzi a fost exprimat într-o sală numită Mihai Viteazul.
Centura Verde București-Ilfov, a cărei piatră de temelie este acestă lege, este mai degrabă un proiect de sănătate publică care are ca parte semnificativă din soluție și o componentă de mediu, decât un proiect strict de mediu.
Mă înclin cu recunoștință înaintea tuturor și desigur, vă rog și vă îndemn să semnați petiția pentru aer curat și viitor din primul comentariu", a scris Alex Găvan în postarea de pe Facebook.
Dragi prieteni, minunate vești la început de această toamnă minunată. Protejarea pădurilor din jurul Bucureștilor pentru...
Publicată de Alex Gavan pe Miercuri, 4 octombrie 2023
Citeşte şi: Centura verde a Bucureștiului este pe cale să devină realitate. O nouă lege propusă în Parlament
Ce este proiectul Centura Verde
În contextul poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul capitalei, zeci de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice adunate sub umbrela platformei "Împreună pentru Centura Verde” (www.centuraverde.ro), au transmis către Parlament, pe 12 aprilie 2023, propunerea legislativă ce presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului.
Proiectul constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov. El a fost întocmit cu implicarea deputatelor Diana Buzoianu (USR) și Oana Cambera (Reper). Propunerea legislativă se bucură de co-inițiatori și de la alte partide, printre ei aflându-se: actualul ministru al mediului, Mircea Fechet (PNL), fostul ministru a mediului Tanczos Barna (UDMR, susținător al proiectului încă din timpul mandatului său), ministrul justiției, Alina Gorghiu (PNL, din postura de președintă a Senatului, una dintre cele mai active susținătoare ale proiectului), Cristian Niculescu Țâgârlaș (PNL), Robert Cazanciuc (PSD) și Laura Moagher (PSD).
Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.
Stăm la fel de rău în capitală și când vine vorba de spațiul verde pe cap de locuitor. Ne aflăm pe ultimul loc din UE. Cu aproximativ 7-9mp suntem departe de cei 26 mp cât ar trebui să avem potrivit legii. După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București.
Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.
Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, “zonă cu deficit de vegetație forestieră”. Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5 000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ.
Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul marilor aglomerări urbane. Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, ele sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice.
În egală măsură, aceste păduri sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios cât și pentru recreere, sport, educație sau terapia prin băi de pădure. Și mai este și valoarea lor pentru biodiversitate, de neprețuit. Conform prevederilor legale în vigoare, funcția principală atribuită prin amenajamentele silvice acestor păduri este socială, având prioritate în fața celei economice.
Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov.
După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană. Sub diverse forme, cele mai multe țări europene recunosc statutul și rolul special al pădurilor dimprejurul orașelor. Le asigură o protecție sporită, în acord cu amenințările care vizează această categorie forestieră.
Dincolo de beneficiile sociale și economice pentru comunitate, ele contribuie și la facilitarea unei planificări urbanistice sustenabile, stopând astfel dezvoltarea imobiliară necontrolată.
