Descoperirea, publicată miercuri în revista ştiinţifică britanică Biology Letters, a fost făcută în situl paleontologic Mleisa 1, într-o formaţiune geologică datând de la sfârşitul miocenului.
Amprentele acelor paşi au fost lăsate de o turmă de cel puţin 13 elefanţi, de diverse vârste, care mergeau în noroi, potrivit unui studiu coordonat de Faysal Bibi, de la Museum für Naturkunde din Berlin.
Urmele întărite în noroi au fost apoi acoperite, înainte ca eroziunea să le readucă la lumină, după şapte milioane de ani. Ele formează cea mai veche dovadă fosilă a trecerii unei turme de elefanţi, care atestă şi interacţiunile sociale complexe din sânul ei.
O amprentă mai mare, separată de celelalte, ar aparţine unui mascul. Elefanţii se organizează în societăţi matriarhale, separate pe sexe.
Masculii sunt crescuţi în familiile lor până la adolescenţă. Ei îşi părăsesc apoi familiile pentru a trăi singuri, asociindu-se din când în când unor grupuri mari, conduse de femele, în special pentru a se reproduce.
Amprentele masculului au fost descoperite pe o lungime de 260 de metri. Aceasta ar putea fi cea mai lungă serie de urme fosile din lume.
