Cea mai puternică furtună geomagnetică înregistrată vreodată pe Pământ a avut loc la data de 28 august 1859.
Furtuna, cunoscută sub numele de “Carrington Event”, după numele astronomului Richard Carrington care a urmărit fenomenul, a afectat reţelele telegrafice din întreaga lume.
Potrivit articolelor de la acea vreme, aurora boreală era atât de puternică încât oamenii puteau citi la lumina ei.
Aurorele boreale au fost văzute în întreaga lume, mai ales deasupra regiunii
Caraibe şi deasupra
Munţilor Stâncoşi. Lumina a fost atât de strălucitoare încât a trezit căutătorii de aur, care s-au apucat să-și pregătească micul dejun pentru că au crezut că era
dimineaţă.
FURTUNILE SOLARE ar putea arunca omenirea în HAOS. Cum ar fi viaţa fără tehnologie Imagine a unei explozii solare capturată de satelitul NASAI
Sistemele de telegraf din toată
Europa şi
America de Nord s-au
prăbuşit. Pilonii
telegrafului aruncau scântei, iar hârtia folosită în telegrafiere a luat foc. Unele sisteme de telegraf păreau să continue să trimită
şi să primească mesaje în ciuda faptului că erau deconectate de la sursele lor de alimentare.
Cea mai puternică furtună solară va pune ASTĂZI la pământ comunicaţiile de pe Terra. Specialiştii NASA, în alertă Ce este o furtună solarăFurtuna solară are loc atunci când activitatea solara interacţionează cu câmpul magnetic al Pământului, ca urmare a fenomenului denumit ejecţie coronală de masă (coronal mass ejection - CME). Fenomenul, prescurtat CME, este de fapt un nor încărcat cu particule emanate de soare, care traversează spaţiul cu viteze supersonice. În condiţii optime, aşa numitul nor poate atinge câmpul magnetic al Pământului în numai câteva ore.
În urma impactului dintre vântul solar si câmpul magnetic terestru, apare aurora, fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn.
Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreala. În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă, iar în zonele polare, aurora polară.