"Controversele legate de acest obiect s-au născut în anul 1983, odată cu apariţia cărţii „Enigme în galaxie”, publicată de Florin Gheorghiţă, unde acesta afirma că obiectul poate avea o provenienţă extraterestră. Această idee a fost susţinută în diverse articole în reviste elveţiene şi germane", a declarat Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Carmen Ciongradi.
"Obiectul nu este unul arheologic, noi nu ştim ce este. Facem apel la ingineri, la specialiştii în construcţii de maşini, la maiştri, să ne spună ce este, să vină şi să vadă obiectul. De aceea l-am şi scos şi va fi expus non-stop la muzeu", a mai spus directorul MNIT, citat de Mediafax.
Obiectul metalic de la Aiud cântăreşte 2,3 kilograme, este de formă trapezoidală, cu două braţe posterioare şi două perforaţii circulare care comunică între ele.
Obiectul a fost descoperit de nişte muncitori, în anul 1970, într-o carieră de nisip de lângă Aiud, pe malul râului Mureş, la o adâncime de circa 10 metri. În timpul unei excavaţii au fost descoperiţi trei bulgări compacţi de nisip, iar în interior s-au observat oseminte şi artefacte. În urma îndepărtării crustei, specialiştii muzeului din Aiud au identificat un obiect metalic şi oase fosilizate, identificate ca aparţinând unui rinocer lânos, animal contemporan omului de Neanderthal. Obiectul metalic a fost predat specialiştilor MNIT.
Muzeograful clujean Nicolae Vlassa, care a preluat "Talpa de robot", a trimis-o pentru o analiză metalografică Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, apoi la Centrul de cercetări şi proiectări pentru metale radioactive de la Măgurele - Bucureşti.
"În urma a două buletine de analiză din anul 1975, rezultă că obiectul a fost turnat dintr-un aliaj având în compoziţie 74,17 la sută aluminiu, 4,62 la sută cupru, 1,81 la sută zinc, 0,33 la sută staniu, 0,20 la sută zirconiu, 0,11 la sută plumb, 0,11 la sută cadmiu, dar şi concentraţii mai mici de nichel, cobalt, bismut, argint, precum şi urme de galiu şi siliciu. Adepţii teoriei provenienţei extraterestre a obiectului de la Aiud au adus ca argumente faptul că această compoziţie chimică nu ar fi una standard, dar şi faptul că obiectul, aflat în acelaşi strat arheologic cu oasele preistorice, ar putea fi contemporan cu acesta. De asemenea, s-a arătat că aluminiul a fost produs în laborator în anul 1825 şi industrial în anul 1883", se precizează în informarea MNIT.
Expoziţia Expoziţia "Wunderkammer" de la MNIT va mai cuprinde şi trei tăbliţe de la Tărtăria, amulete de tip Djed din Egiptul Antic, o aplică medievală cu simboluri alchimice, descoperită la Vinţu de Jos, şi două piese romane din sticlă, numite gutti. Ea va fi deschisă până la 1 octombrie.
Vezi fotografii cu "Talpa de Robot"
