Mega-tsunamiul care a schimbat lumea. Fenomenul catastrofal s-ar putea repeta în orice moment

Valuri de peste 300 de metri înălțime s-au produs în timpul unui mega-tsunami care a avut loc acum 73.000 de ani în Oceanul Atlantic, în dreptul coastelor Africii, au descoperit oamenii de știință care au publicat un studiu pe această temă în revista 'Science Advances', informează cotidianul The Christian Science Monitor, potrivit Agerpres.

Un versant de pe insula vulcanică Fogo din arhipelagul Insulele Capului Verde, situate în largul coastelor Africii, a căzut în ocean și a declanșat un tsunami care putea literalmente muta munții, scrie publicația britanică despre fenomenul petrecut acum multe zeci de mii de ani.

A fost dislocată o masă uriașă de rocă, aceasta generând mișcarea apei, a explicat Ricardo Ramalho, geofizician la universitatea din Bristol, conducătorul studiului, pentru cotidianul The Washington Post.

Oamenii de știință știau că pe insula Fogo se produsese o dislocare cu mii de ani în urmă, deoarece pe fundul mării din apropiere se află dovezi ale unei imense avalanșe de roci. Ei se așteptau ca această avalanșă să fi provocat un tsunami la 30 de mile depărtare pe insula Santiago din cadrul arhipelagului Insulelor Capului Verde, dar nu cădeau de acord în privința mărimii acestui fenomen natural. Până în prezent, oamenii de știință au presupus că prăbușirea s-a întâmplat în etape și nu dintr-o dată, declanșând mai multe tsunami-uri mai mici. Un studiu recent, din 2011, asupra prăbușirii versantului de la Fogo, efectuat de oameni de știință francezi, sugerează că au existat mai multe valuri înalte de până la 14 metri.

Când Ramalho a fost pe insula Santiago în 2007, el a găsit bolovani mari în partea superioară a unui platou înalt, aproape de o stâncă abruptă, verticală. Ramalho și colegii săi au reușit să urmărească originea bolovanilor de pe faleza de mai jos, deoarece tipurile de roci decupau fețetele stâncii și ale pantelor inferioare ale platoului. Joseph Dussault, membru al echipei de cercetare, a declarat pentru The Christian Science Monitor că oamenii de știință au descoperit că bolovanii erau compuși din roci marine, în timp ce terenul din jur era compus din roci vulcanice tinere.

O singură forță pare să fi fost implicată în mutarea acestor roci cu circa 245 metri deasupra locației originale și aceasta nu putea fi decât un mega-tsunami, susțin oamenii de știință.

Ei au reușit să dateze rocile ca fiind din aceeași perioadă istorică cu prăbușirea vulcanică de pe insula Fogo. Fosilele marine împrăștiate la zeci de metri deasupra nivelului mării sunt de asemenea o dovadă că un val masiv, sugerând un mega-tsunami, a adus animale marine pe acest platou înalt.

În studiul publicat vineri, autorii sugerează că descoperirea lor demonstrează că o prăbușire a versantului se poate solda într-adevăr cu declanșarea unui tsunami cu înălțime și energie enorme, adăugate potențialului de risc al vulcanului.

Această teorie recentă este pusă la îndoială de alți oameni de știință din domeniu, care sunt sceptici cu privire la faptul că marii vulcani de astăzi s-ar putea prăbuși brusc. "Ei își imaginează mai degrabă alunecări de teren care vin în etape progresive, generând multiple valuri tsunami mai mici", a declarat 'Earth Institute' de la Columbia University într-un comunicat destinat presei.

Dar oricum, este greu de efectuat o pregătire pentru un tsunami, de mari sau de mici dimensiuni. Deși multe dintre cele mai mari orașe ale lumii sunt situate în apropierea unui ocean, oamenii de știință au încă dificultăți în a preciza când și unde va lovi un tsunami. Cercetătorii pot studia falii, așa cum se întâmplă în cazul cutremurelor, dar este dificil de prevăzut în ce direcție vor acționa valurile tsunami.

Și, deși Ramalho consideră că o prăbușire asemănătoare este posibilă, el nu vrea ca teoria asupra megatsunami-ului să provoace o mega-panică. "Trebuie să începem să gândim liber și rațional ce se poate face în ceea ce privește reducerea riscului de dezastre", a declarat Ramalho pentru The Christian Science Monitor. El s-a declarat preocupat de modul în care se poate răspunde acestei crize și de măsurile de luat pe termen scurt și mediu, precum și pentru creșterea capacității de adaptare a societății față de amenințarea unor astfel de fenomene naturale, mai notează publicația citată.