Cercetătorii spun că exploziile solare nu sunt însă periculoase pentru oameni şi ne explică modul în care se formează ele. Totul începe cu acumulările de energie magnetică din atmosfera Soarelui. Când acestea sunt expulzate, se produce explozia solară. Practic, este vorba despre o emisie puternică de radiaţii electromagnetice. În orice caz, atunci când energia magnetică este eliberată, se formează nişte jeturi de particule cu o temperatură de 10-20 de milioane de grade Celsius. Iar unele dintre acestea vin spre Pământ. Astfel, exploziile solare sunt de 10 milioane de ori mai puternice decât erupţia unui vulcan.
Anul acesta, Soarele are un maxim de activitate
Exploziile solare nu se produc des. Totul depinde de ciclul de 11 ani al Soarelui. Când perioada este la început, exploziile sunt rare şi de mici dimensiuni. Pe măsură ce ne apropiem de finalul ciclului de 11 ani, exploziile solare devin din ce în ce mai dese şi mai puternice. Anul acesta, Soarele înregistrează maximum de activitate, însă e posibil ca nici la anul să nu fie chiar linişte şi pace.
În această săptămână, au fost nu mai puţin de trei explozii solare, care au generat o furtună geomagnetică destul de serioasă. Totuşi, specialiştii spun că pe noi, oamenii, nu ne afectează. Atmosfera Pământului ne fereşte de jeturile de particule emise de Soare, însă nu pune la adăpost sistemele de telecomunicaţii şi de distribuţie a energiei electrice.
Ca dovadă, o furtună geomagnetică produsă în anul 1989 a lăsat fără curent electric, timp de nouă ore, şase milioane de canadieni din provincia Quebec.
Unii cercetători vorbesc de o nouă glaciaţiune
Partea proastă este că omul modern este dependent de tehnologie. Iar tehnologie fără curent electric, nu se poate. O cădere de curent globală ar da peste cap totul. Am ajuns să fim neajutoraţi fără telefoane şi fără computere. Dar acesta este, poate, cel mai mic rău pe care îl poate produce furtuna geomagnetică. Pentru că, spre exemplu, dacă spitalele au generatoare proprii, fabricile de medicamente nu au.
Unii cercetători spun că nu ar fi exclus să ne confruntăm cu o nouă glaciaţiune. Ne-am mai confruntat cu aşa ceva, nu la un nivel îngrijorător - la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, dar au existat nişte ierni foarte geroase. În Londra, spre exemplu, britanicii puteau patina pe Tamisa, într-atât de frig era. Iar asta nu se mai întâmplase niciodată până atunci. În aceeaşi perioadă, gheţarii din Alpi au avansat, iar întreaga flotă a Olandei a fost blocată de sloiuri.
