De la cei mai înalți munți la adâncurile oceanelor, nu a mai rămas loc pe lume neatins de om. Așa se face că multe plante și animalele și-au adaptat evoluția drept răspuns la intervenția umană. Un exemplu notabil vine chiar de la Revoluția Industrială când molia pătată și-a schimbat culoarea din alb-negru în negru complet, după ce habitatul său a fost umplut de funingine, iar noile gene s-au transmis din generație în generație, relatează The Guardian.
Pe măsură ce influența omului s-a extins, creaturile mai mici sau mai mari de pe Pământ s-au adaptat la o lume dominată de om. The Guardian a întrebat cercetători din toată lumea care sunt cele mai stranii schimbări în evoluția speciilor pe care le-au observat în secolul 21.
Arborele de mahon s-a micșorat
Vestit pentru trăinicia sa, rezistența la putregai și lemnul de o culoare roșie închisă, mahonul a devenit sinonim cu luxul. Arborii cei mai înalți, crucial în ecosistemele pădurilor tropicale, au fost tăiați în masă pentru lemn. Astfel, din 1970 populația arborilor de mahon a scăzut și cu 70 la sută în unele țări.
Arborii cei mai bătrâni au dispărut aproape cu totul, însă specia continuă să se extindă în multe zone, a explicat doctorul Malin Rivers, conservaționist la organizația internațională de conservare a grădinilor botanice. Însă acum arborii cresc diferit. Dacă înainte ajunfeau și la 20 de metri înălțime...
„Acești copaci mai tineri nu mai ating înălțimile strămoșilor. Arborele de mahon este acum mai mic, cu o valoare comercială mai mică. Pe măsură ce copacii cei mai înalți au fost tăiați, nu s-au mai reprodus și astfel gena care era responsabilă de înălțime nu a mai fost dată mai departe”, a explicat conservaționistul pentru The Guardian.
Coțofana își face cuib din țepii anti-păsări din orașe
Păsările din orașe s-au adaptat la capcanele menite să le țină departe și își construiesc cuiburile chiar pe țepii puși pe clădiri împotriva lor. Coțofana a mers mai departe și a început să ia țepii făcuți de om și să îi încorporeze în cuibul ei ca protecție împotriva prădătorilor. De altfel, doctorandul Auke Florian Hiemstra a descoperit că din ce în ce mai multe păsări folosesc obiecte create de om atunci când își fac cuiburile.
O specie de stea de mare, descoperită în adâncurile apelor din Caraibe, s-a adaptat la poluare. Mai exact, trăiește pe capacele de bere aruncate de om și care au ajuns pe fundul oceanului.
„Singurele specimene vii care au fost observate până acum trăiau pe capacelel sticlelor de bere, la aproximativ 300 de metri adâncime, capace care probabil au fost aruncate de pescari în apă. E interesant pentru că această specie trăiește de regulă pe pietre, dar pare că se dezvoltă bine și pe capacele de bere”, a explicat doctorul Hugh Carter, expert în stele de mare.
Melci din orașe și-au schimbat culoarea cochiliilor
Oamenii de știință din Olanda au comparat fotografii cu melcul comun de crăpătură din afara orașelor cu cei din orașe și au descoperit că în cazul melcilor din orașe culoarea cochiliilor este mai palidă. Cercetătorii cred că melcii s-au adaptat la temperaturile mult mai ridicate din orașe.
„Melcii cu cochilie de culoare închisă se încing mai tare și riscă să moară din cauza supraîncălzirii. Probabil că cochiliile de culoare mai deschisă le menține temperatura mai rece în cele mai călduroase zile”, a explicat profesorul de biologie Menno Schilthuizen pentru The Guardian.
Rândunica are aripi mai scurte ca să se ferească de mașini
Rândunicile din sud-vestul Nebraskăi, care își fac deseori cuiburi sub poduri, au fost lovite frecvent de mașini. Însă un studiu publicat în 2013 a descoperit că păsările s-au adaptat la pericolul reprezentat de mașini și au dezvoltat aripi mai scurte. Aripile mai scurte le fac mai agile, ceea ce le permite să se ferească mai repede din calea traficului.
Elefanții și-au pierdut colții
În timpul războiului civil din Mozambic, braconajul a dus la scăderea numărului de elefanți de savană din Africă din parcul național Gorongosa cu 90 la sută. Populațiile își revin cu ajutorul oamenilor de știință, dar multe dintre femele nu mai au colți, o consecință directă a faptului că elefanții fără colți erau mai puțin vânați de vânători, spun cercetătorii. La fel au evoluat și elefanții din Tanzania.
„O adaptare tragică la presiunea devastatoare pusă de braconaj în deceniile trecute a fost creșterea proporției elefanților din Africa care se nasc cu colți mai scurți sau fără colți deloc. Un exemplu dezastruos despre cum omul a schimbat un aspect fundamental din biologia elefanților”, a explicat Tanya Smith de la WWF-UK pentru The Guardian.
