Apă caldă pe Marte: Au fost găsite noi dovezi că ar fi existat viață pe Planeta Roșie
Publicat acum 3 ore si 23 minute
Teoriile convenţionale care circulă în rândul astronomilor susţin că găurile negre - obiecte extrem de dense cu o gravitaţie atât de puternică încât nici măcar lumina nu poate scăpa - se formează în urma exploziei violente, numită supernovă, a unei stele masive aflate pe moarte. Se pare, însă, că unele găuri negre pot lua naştere într-un mod mai blând, transmite marţi Reuters, potrivit Agerpres.
Cercetătorii au identificat o gaură neagră care pare să fi luat naştere prin colapsul miezului unei stele de dimensiuni mari aflată în ultima parte a existenţei sale, însă fără explozia obişnuită. Aceasta este legată gravitaţional de două stele obişnuite.
În trecut au mai fost observate găuri negre orbitând cu o altă stea sau cu o altă gaură neagră, sisteme numite binare, însă acesta este primul caz cunoscut al unui sistem triplu, alcătuit dintr-o gaură neagră şi două stele.
› Vezi galeria foto ‹
Acest sistem este situat la aproximativ 7.800 de ani-lumină de Pământ, în constelaţia Lebăda (Cygnus). Un an-lumină este distanţa parcursă de lumină într-un an, adică 5,9 trilioane de kilometri.
Gaura neagră, numită V404 Cygni, a fost intens studiată de la confirmarea sa, în 1992. Anterior, se credea că ea orbitează împreună cu o singură stea, însă datele furnizate de observatorul spaţial Gaia al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) au arătat că are, de fapt, două însoţitoare.
De unde știu astronomii că gaura neagră nu s-a format în urma unei explozii
Cercetătorii au declarat că V404 Cygni, cu o masă estimată de nouă ori mai mare decât Soarele nostru, este în curs de a-şi devora una dintre însoţitoare, o stea cu o masă de aproximativ şapte zecimi mai mare decât Soarele. Această stea orbitează în jurul găurii negre la fiecare şase zile şi jumătate, la o distanţă de numai o şeptime din cea care separă Pământul de Soare.
Gaura neagră pare să extragă materie din această stea, care a crescut în dimensiuni, în ceea ce se numeşte faza de gigantă roşie, parte a procesului său natural de îmbătrânire.
Cercetătorii au detectat o altă stea, de aproximativ 1,2 ori mai masivă decât Soarele, legată gravitaţional de aceste două stele, dar destul de departe, orbitând în jurul lor la fiecare 70.000 de ani, la o distanţă de 3.500 de ori mai mare decât cea care separă Pământul de Soare.
Motivul pentru care cercetătorii suspectează un proces de naştere blând pentru gaura neagră este simplu. Sistemul triplu s-ar fi destrămat, spun ei, dacă steaua care a devenit gaură neagră ar fi explodat.
Se crede că o gaură neagră se formează atunci când o stea mare îşi epuizează combustibilul nuclear şi colapsează din cauza propriei atracţii gravitaţionale, declanşând o explozie imensă care îi aruncă straturile exterioare în spaţiu. Miezul zdrobit rezultat formează gaura neagră.
„Noi numim aceste evenimente 'supernove eşuate'”
Însă unii astronomi au propus o altă modalitate de formare a găurii negre, numită "colaps direct", în care steaua se prăbuşeşte după ce şi-a consumat tot combustibilul, dar nu explodează.
"Noi numim aceste evenimente 'supernove eşuate'. Practic, colapsul gravitaţional acţionează prea repede pentru ca supernova să se poată declanşa şi se obţine în schimb o implozie - care sună super dramatic şi minunat, dar este 'blândă' în sensul că nu expulzează materie", a declarat astronomul Kevin Burdge de la Massachusetts Institute of Technology, autorul principal al studiului publicat în revista Nature.
Cercetătorii au estimat că membrele acestui sistem triplu s-au format în urmă cu aproximativ 4 miliarde de ani ca stele obişnuite. "Sistemul triplu n-ar fi putut supravieţui dacă gaura neagră s-ar fi născut cu o 'lovitură' natală, aşa că această descoperire ne spune că cel puţin unele găuri negre se formează fără 'lovitură' - ceea ce implică o implozie liniştită mai degrabă decât o supernovă explozivă", a declarat la rândul său Kareem El-Badry, astronom la California Institute of Technology (Caltech) şi coautor al studiului.
Acest sistem nu va avea trei membre pentru totdeauna, având în vedere că gaura neagră îşi consumă vecina mai apropiată. Acest lucru sugerează că unele sisteme binare cunoscute cu o gaură neagră şi o stea obişnuită s-ar fi putut forma iniţial ca un sistem triplu, gaura neagră înghiţind-o ulterior pe una dintre partenerele sale.
"Oamenii au prezis, de fapt, că binarele cu găuri negre s-ar putea forma în cea mai mare parte prin evoluţie triplă, dar până acum nu a existat nicio dovadă directă", a precizat El-Badry.
