Poate că nicăieri, în niciun sector din societate nu simțim mai puternic nevoia de schimbare în fața crizei COVID-19, decât în educație. Și nu e vorba doar despre România.
Însă sistemul educațional românesc a fost adesea criticat că e învechit și a fost, astfel, bruscat de multe ori pentru a ieși din "adormire". Bruscarea nu e neapărat metoda cea mai bună.
Și atunci, ceea ce s-a întâmplat la UMF Iași în ultimii 2 ani e cu atât mai interesant.
"TELSON – Problem-based and team-based learning strategies in the education of biomedical and natural sciences" este un proiect la care au participat câteva sute de studenți și profesori din Londra, Brno și Iași.
Ce este TELSON?
"Posibilitatea de te antrena în timpul școlii, într-un mediu virtual controlat de specialiști în medicină și IT, pentru anii de practică ce vor urma după studii. Studenții învață să ia decizii capitale câteodată chiar pentru viața pacienților. În Telson, pacienții și scenariile sunt construite pe calculator, dar ar putea fi reale", spune profesorul universitar dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Un sondaj anonim realizat la terminarea programului arată că 9 din 10 studenți români care au participat la program consideră că au fost puși în situații care le-au cerut să ia decizii asemenea specialiștilor în medicină. E ca o injecție de încredere ce au primit acești studenți.
Ce spun câțiva dintre ei: "E o metodă foarte bună de fixare a cunoștințelor teoretice." "Lucrul în echipă a fost benefic și ne-a ajutat să ne clarificăm problemele și să punem un diagnostic corect." "Învățământ la standarde europene" și, probabil declarația care se potrivește cel mai bine contextului actual "Cred că aplicarea viziunii proiectului în sistemul de învățământ actual aduce îmbunătățiri metodei clasice."
Medicină ca la Harvard
Se spune că un medic bun nu încetează niciodată să învețe – aceasta este cheia unei bune dezvoltări profesionale și a unei relații armonioase cu pacientul. Conceptele Problem-Based Learning (PBL) și Team-Based Learning (TBL), alături de Case-Based Learning (cu cazuri virtuale) aduc beneficii importante procesului de învățare clasic. În secolul nostru avem inovații multiple în medicină și educația medicală, care au efect asupra modului în care se comunică în mediul profesional. Problem-Based Learning, uneori similar Case-Based Learning, se concentrează pe analiză și discuție în jurul unui caz medical, de obicei în grupuri mici de studenți, sub supervizarea unui profesor, tutor sau expert. Există instituții de învățământ medical prestigioase, cum este Harvard Medical School, care au migrat deja de ceva timp aproape total în acest sistem de educație, în timp ce metodologia nu este încă utilizată pe scară largă în Europa.
Unul dintre beneficiile pe care le sesizează studenții atunci când sunt implicați într-un astfel de sistem este utilizarea eficientă a timpului de învățare – conceptele aferente fiecărei sesiuni sunt asimilate independent, iar timpul este folosit cu focus pe analiza critică a cazurilor și pentru discuțiile de grup restrâns sau mai larg, în funcție de volumul de date analizate. Acest tip de dinamică de grup aduce rapid și coerent o claritate asupra cazului medical aflat în discuție. Cu toate acestea, specialiștii sunt de părere că unul dintre cele mai importante beneficii al unui astfel de sistem modern de educație medicală este stimularea gândirii critice a studenților, care au libertatea de a discuta nu doar răspunsurile considerate corecte, ci și modul în care pot utiliza această gândire critică pentru a ajunge la răspunsul corect.
La UMF Iași, studenții folosesc deja intensiv platforma de e-learning de zece ani, o platformă construită de un profesor entuziast din universitate. Proiectul care a început în 2018 și a durat până azi a cerut o modernizare a portalului, care a fost o evoluție naturală.
Universitatea iese, astfel, din această experiență cu încă un avantaj: pentru greutățile pe care criza COVID-19 le pune pe umerii profesorilor români ar putea exista o soluție. După ce treci printr-un proiect ca TELSON, învățământul online nu mai pare o sperietoare. Din contră, arată că medicii pot lua decizii de viață și de moarte online.
Trebuie doar să creadă în puterea echipei.
